14 definiții pentru subit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBIT, -Ă, subiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt și pe neașteptate; brusc, neprevăzut, neașteptat. – Din fr. subit.

SUBIT, -Ă, subiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt și pe neașteptate; brusc, neprevăzut, neașteptat. – Din fr. subit.

subit, ~ă [At: ARISTIA, PLUT. 152/9 / Pl: ~iți, ~e / E: fr subit] 1 a (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt și fără să te aștepți Si: instantaneu, (pop) năprasnic Vz deodată, numai, odată, scurt, subitamente, târla-mârla. 2-3 smf (Fam; art) (Moarte prin) sincopă. corectat(ă)

SUBIT, -Ă, subiți, -te, adj. Venit pe neașteptate, brusc; neprevăzut, neașteptat. În umbră, babele se mișcară foșnind ca de un vînt subit. DUMITRIU, B. F. 122. Toate aceste gînduri și toată această floră viguroasă și subită... începeau să mi se pară ca o insulă într-un ocean. GALACTION, O. I 347. Domnul Coste se întoarse spre Radu Comșa, întrebîndu-l cu o subită îngrijorare. C. PETRESCU, Î. II 169. ◊ (Adverbial) Apariția bătrînului Miron Juga în cerdac stinse subit toate glasurile. REBREANU, R. II 191. A plecat capul blond pe marginea mesei, ca să-și înmormînteze un surîs ce-i înflori subit în colțul gurii. I. BOTEZ, ȘC. 113. Subit, sub agilul penel, Podoaba abia căpătată Răsare pe pînză la fel De-ai crede că e reflectată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 33.

SUBIT, -Ă adj. (adesea adv.) Care vine deodată, pe neașteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. [< fr. subit, cf. lat. subitus].

SUBIT, -Ă adj. (și adv.) care se produce, pe neașteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. (< fr. subit, lat. subitus)

SUBIT ~tă (~ți, ~te) și adverbial Care se produce într-un timp scurt și pe neașteptate; momentan și imprevizibil; brusc. Moarte ~tă. /<fr. subit

subit a. ce vine pe neașteptate. ║ adv. deodată.

*subít, -ă adj. (lat. súbitus, d. subire, a se apropia pe furiș. V. sul, inițial). Neașteptat, năprasnic: moarte subită. Adv. Pe neașteptate, de odată: s’a răpezit subit. – Fals súbit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subit adj. m., pl. subiți; f. subi, pl. subite

subit adj. m., pl. subiți; f. subită, pl. subite

subit adj. m., pl. subiți; f. sg. subită, pl. subite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUBIT adj., adv. 1. adj. v. inopinat, instantaneu, neașteptat, neprevăzut. (Plecarea lui ~.) 2. adj. brusc, fulgerător, instantaneu, năprasnic, neașteptat. (Moarte ~.) 3. adv. v. deodată.

SUBIT adj., adv. 1. adj. brusc, inopinat, instantaneu, neașteptat, neprevăzut. (Plecarea lui ~.) 2. adj. brusc, fulgerător, instantaneu, năprasnic, neașteptat. (Moarte ~.) 3. adv. brusc, deodată, fulgerător, instantaneu, odată, repede, scurt, (pop.) numai, (reg.) tîrla-mîrla. (~ se întoarce spre el și...)

Intrare: subit
subit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subit
  • subitul
  • subitu‑
  • subi
  • subita
plural
  • subiți
  • subiții
  • subite
  • subitele
genitiv-dativ singular
  • subit
  • subitului
  • subite
  • subitei
plural
  • subiți
  • subiților
  • subite
  • subitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subit, subiadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care se produce într-un timp foarte scurt și pe neașteptate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În umbră, babele se mișcară foșnind ca de un vînt subit. DUMITRIU, B. F. 122. DLRLC
    • format_quote Toate aceste gînduri și toată această floră viguroasă și subită... începeau să mi se pară ca o insulă într-un ocean. GALACTION, O. I 347. DLRLC
    • format_quote Domnul Coste se întoarse spre Radu Comșa, întrebîndu-l cu o subită îngrijorare. C. PETRESCU, Î. II 169. DLRLC
    • format_quote Apariția bătrînului Miron Juga în cerdac stinse subit toate glasurile. REBREANU, R. II 191. DLRLC
    • format_quote A plecat capul blond pe marginea mesei, ca să-și înmormînteze un surîs ce-i înflori subit în colțul gurii. I. BOTEZ, ȘC. 113. DLRLC
    • format_quote Subit, sub agilul penel, Podoaba abia căpătată Răsare pe pînză la fel De-ai crede că e reflectată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 33. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.