opțiuni
  • info

12 definiții pentru spurcat (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPURCAT1 s. n. 1. Faptul de a (se) spurca. 2. (Reg.; concr.) Excremente. – V. spurca.

SPURCAT1 s. n. 1. Faptul de a (se) spurca. 2. (Reg.; concr.) Excremente. – V. spurca.

spurcat1 sn [At: GOROVEI, CR. 164 / Pl: ? / E: spurca] 1-3 Spurcare (1-3). 4 (Ccr) Spurc (1). 5 (Îe) A-l trece pe cineva ~ul A se scăpa (pe sine). 6 Spurc (4). 7 (Med; Mun) Antrax. 8 (Ban) Umflătură la pulpa vacii. 9-12 Spurcare (4-7).

SPURCAT1 s. n. (Învechit și popular) 1. Excremente (de om sau de animal); scîrnă, spurc. După ce scapă [banditul], viața noastră nu prețuiește nici cît un spurcat de mîță. SADOVEANU, O. L. 167. Nu mă faceți, că ia acuși vă ard cîteva jordii prin țolul cela, de v-a trece spurcatul! CREANGĂ, A. 128. 2. Nume dat la diferite boli sau bube.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spurcat (pop.) s. n.

spurcat s. n.

spurcat s. n.

spurcat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPURCAT s. v. aghiuță, antrax, cărbune, dalac, demon, diavol, drac, excrement, fecale, încornoratul, naiba, necuratul, pustulă malignă, reumatism, satană, tartor.

SPURCAT s., adj. v. eretic, schismatic.

spurcat s. v. AGHIUȚĂ. ANTRAX. CĂRBUNE. DALAC. DEMON. DIAVOL. DRAC. EXCREMENT. FECALE. ÎNCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. PUSTULĂ MALIGNĂ. REUMATISM. SATANĂ. TARTOR.

spurcat s., adj. v. ERETIC. SCHISMATIC.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

spurcat, spurcați s. m. (intl.) polițist.

Intrare: spurcat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spurcat
  • spurcatul
  • spurcatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • spurcat
  • spurcatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spurcatsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) spurca. DEX '09 DEX '98
  • 2. regional concretizat Excremente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: excrement scârnă spurc
    • format_quote După ce scapă [banditul], viața noastră nu prețuiește nici cît un spurcat de mîță. SADOVEANU, O. L. 167. DLRLC
    • format_quote Nu mă faceți, că ia acuși vă ard cîteva jordii prin țolul cela, de v-a trece spurcatul! CREANGĂ, A. 128. DLRLC
  • 3. Nume dat la diferite boli sau bube. DLRLC
etimologie:
  • vezi spurca DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.