17 definiții pentru speologie
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPEOLOGIE s. f. Știință care are ca obiect explorarea și studiul complex al peșterilor. [Pr.: spe-o-] – Cf. fr. spéléologie.
SPEOLOGIE s. f. Știință care are ca obiect explorarea și studiul complex al peșterilor. [Pr.: spe-o-] – Cf. fr. spéléologie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
speologie sfs [At: ENC: TEHN. I, 438 / P: spe-o~ / E: fr spéologie] Știință care se ocupă cu studiul peșterilor din punct de vedere geologic, arheologic, biologic etc. Si: (rar) speleologie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPEOLOGIE s. f. Știință care se ocupă cu studiul peșterilor din punct de vedere geologic, arheologic, antropologic etc. Racoviță întemeiază Institutul de speologie, care prin grija lui devine centrul mondial de studii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 375, 5/5. – Pronunțat: spe-o-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPEOLOGIE s.f. Știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul lor; speleologie. [Cf. fr. spéléologie < gr. speos – peșteră, logos – știință].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPEOLOGIE s. f. știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul lor. (după fr. spéléologie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SPEOLOGIE s.f. Știință care se ocupă cu studiul complex al peșterilor și al vietuițoarelor din mediul subteran. Pronunțat: spe-o-.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de fery
- acțiuni
SPEOLOGIE f. Știință care se ocupă cu studiul peșterilor. [G.-D. speologiei] /<fr. spéologie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
speleologie sfs [At: LTR2 / P: ~le-o~ / E: fr spéléologie] (Rar) Speologie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*spe(le)ologíe f. (vgr. spélaion, și spéos, speluncă, și -logie). Studiu formăriĭ cavernelor (o parte a geologiiĭ) și al animalelor care trăĭesc în caverne (o parte a zoologiiĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
speologie (desp. spe-o-) s. f., art. speologia, g.-d. speologii, art. speologiei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
speologie (spe-o-) s. f., art. speologia, g.-d. speologii, art. speologiei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
speologie s. f. (sil. spe-o-), art. speologia, g.-d. speologii, art. speologiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SPEOLOGIE s. speleologie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPEOLOGIE s. speleologie.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
speologie, știința care se ocupă cu studiul complex (mineralogic, geomorfologic, hidrologic, paleontologic) al peșterilor. O ramură distinctă a s. o constituie biospeologia, întemeiată de Emil Racoviță.
- sursa: Petro-Sedim (1999)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SPEO- „peșteră, cavernă”. ◊ gr. speos „grotă, cavernă” > fr. spéo- > rom. speo-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., știință care se ocupă cu studiul viețuitoarelor din peșteri; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces geologic de formare a peșterilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în speologie; sin. speleolog; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care studiază formarea peșterilor și viața din interiorul acestora; sin. speleologie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SPEOLOGIE (< fr.; {s} gr. speos „peșteră” + logos „studiu”) s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al peșterilor, respectiv din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrologic, microclimatologic; o disciplină aparte o constituie biospeologia. S. cercetează, de asemenea, resturile fosile și urmele activității umane din peșteri precum și posibilitățile utilizării acestora în scopuri turistice sau terapeutice. Savantul român E. Racoviță este creatorul biospeologiei și al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920). Sin. speleologie.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: spe-o-
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
speologiesubstantiv feminin
- 1. Știință care are ca obiect explorarea și studiul complex al peșterilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: speleologie
- Racoviță întemeiază Institutul de speologie, care prin grija lui devine centrul mondial de studii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 375, 5/5. DLRLC
-
etimologie:
- spéléologie DEX '09 DEX '98 DN