SPEOLOGIE (< fr.; {s} gr. speos „peșteră” + logos „studiu”) s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al peșterilor, respectiv din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrologic, microclimatologic; o disciplină aparte o constituie biospeologia. S. cercetează, de asemenea, resturile fosile și urmele activității umane din peșteri precum și posibilitățile utilizării acestora în scopuri turistice sau terapeutice. Savantul român E. Racoviță este creatorul biospeologiei și al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920). Sin. speleologie.