24 de definiții pentru somnoros somnuros


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnurós, -oásă adj.] – Somn2 + suf. -uros.

SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj., s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult. 2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins. II. S. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri (Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [Var.: (reg.) somnurós, -oásă adj.] – Somn2 + suf. -uros.

SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj. 1. Căruia îi este somn; care este amețit sau toropit de prea mult somn. Căsăndrița moșneagului tot își pleca pleoapele și iar le deschidea încet, cu luminile sclipind în rumeneala focului, ca o pisică somnoroasă. SADOVEANU, O. VI 250. Tînărul o luă în brațe ca pe un copil somnoros, o așeză în pat și o înveli. REBREANU, R. I 247. Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămureleNoapte bună! EMINESCU, O. I 207. ◊ (Prin metonimie) Se uită... la ferestrele negre ca niște ochi somnoroși. REBREANU, I. 41. ◊ Fig. Doinește și vîntul într-una, Cîntînd somnoroșilor ulmi. COȘBUC, P. II 16. Din izvoare și din gîrle Apa sună somnoroasă. EMINESCU, O. I 121. ♦ (Substantivat) Om căruia îi place să doarmă mult. Atuncea, zise baba, culcă-te tu, somnorosule. CARAGIALE, O. III 54. Ioane... Ioane! Iaca somnorosu, că iar a fi adormit în podul grajdului... și nici ca să vie să mă coboare de pe cal. ALECSANDRI, T. I 171. 2. Fig. Lipsit de intensitate sau de strălucire; fără viață, slab, stins, șters. Cireada venea pe maluri într-un murmur somnoros de tălăngi. SADOVEANU, O. I 369. Nu se mai aude decît... fîșîitul somnoros al apei. VLAHUȚĂ, R. P. 11. [Popa] stete multă vreme gînditor la opaițul ce arunca lumina somnoroasă. SLAVICI, O. I 61. ◊ (Adverbial) Luna revărsa tot aurul ei în odaia lui și sub această smălțuire diafană mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81.

SOMNORÓS somnoroásă (somnoróși, somnoroáse) 1) Care este cuprins de somn. 2) și substantival Care este înclinat în permanență spre somn. 3) și adverbial Care este lipsit de energie; fără vigoare. /somn + suf. ~os

somnoros a. 1. dispus a dormi întruna; 2. fig. lipsit de energie: om somnoros.

somnorós, -oásă adj. (d. somn). Greoĭ din cauza somnuluĭ, cuprins de somnolență. Fig. Somnolent, indolent, fără energie. S. f. O plantă boraginee numită și pidosnic (cerinthe minor); o plantă umbeliferă numită și zmeoaică (laserpitium [latifolium și prutenicum]).

SOMNURÓS, -OÁSĂ adj. v. somnoros.

SOMNURÓS, -OÁSĂ adj. v. somnoros.

SOMNOROÁSĂ ~e f. 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, păroasă, cu frunze lunguiețe, ascuțite, și cu flori mici, albe. 2) Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze sesile lucioase, de culoare verde-albăstrie, dispuse pe tot lungul tulpinii, și cu flori mărunte, galbene, care crește pe marginea drumurilor; cirițică; pidosnic. /somn + suf. ~oasă

somnoroasă f. plantă cu flori albe și fructe ovale, crește prin fânețe și poiene (Laserpitium prutenicum): culege o poală de somnoroasă CR.

pidósnic, -ă adj. (d. pi dos, mold. îld. pe dos). Mold. Sucit, cĭudat, excentric: om pidosnic, lucrurĭ pidosnice. (Sadov. VR. 3, 1911, 347). S. f. O plantă boraginee numită și somnoroasă (cerinthe minor).

zmeoáĭcă (oa dift.) f., pl. (d. zmeŭ). Monstru femeĭesc din poveștĭ. O plantă umbeliferă numită și somnoroasă (laserpitium).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

somnorós adj. m., pl. somnoróși; f. somnoroásă, pl. somnoroáse

somnorós adj. m., pl. somnoróși; f. sg. somnoroásă, pl. somnoroáse

somnoroásă s. f., g.-d. art. somnoroásei; pl. somnoroáse

somnoroásă s. f., pl. somnoroáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SOMNORÓS adj. (fig.) adormit. (E tare ~.)

SOMNORÓS adj. v. indolent.

SOMNORÓS adj., s. v. leneș, puturos, trândav, trântor.

SOMNOROS adj. (fig.) adormit. (E tare ~.)

somnoros adj., s. v. LENEȘ. PUTUROS. TRÎNDAV. TRÎNTOR.

SOMNOROÁSĂ s. v. captalan-negru, pidosnic, zmeoaică.

somnoroa s. v. CAPTALAN-NEGRU. PIDOSNIC. ZMEOAICĂ.

Intrare: somnoros
somnoros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somnoros
  • somnorosul
  • somnorosu‑
  • somnoroa
  • somnoroasa
plural
  • somnoroși
  • somnoroșii
  • somnoroase
  • somnoroasele
genitiv-dativ singular
  • somnoros
  • somnorosului
  • somnoroase
  • somnoroasei
plural
  • somnoroși
  • somnoroșilor
  • somnoroase
  • somnoroaselor
vocativ singular
plural
somnuros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somnuros
  • somnurosul
  • somnurosu‑
  • somnuroa
  • somnuroasa
plural
  • somnuroși
  • somnuroșii
  • somnuroase
  • somnuroasele
genitiv-dativ singular
  • somnuros
  • somnurosului
  • somnuroase
  • somnuroasei
plural
  • somnuroși
  • somnuroșilor
  • somnuroase
  • somnuroaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)