4 definiții pentru smicurire
Explicative DEX
smicura [At: (a. 1600) CUV. D. BĂTR. II, 149/8 / V: (înv) zm~, (reg) ~ri, m~ / Pzi: smicur / E: ml *exmiculare cf lat micŭla] 1 vt (Îrg) A sfărâma (1). 2 vt (Îrg; c. i. boabe de porumb) A dezghioca (3). 3 vt (Înv) A biciui. 4 vi (Reg) A tremura. 5 vi (Reg) A purta ceva repede înainte și înapoi. 6-7 vri (Mun; d. copii) A scânci.
smicuri v vz smicura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SMICURA, smicur, vb. I. Tranz. A sfărîma în bucăți mici; a dumica, a frînge. (Atestat în forma smicuri) [Șandru] care, de alte dăți, Ar fi smicurit bucăți P-acel om cu-așa cuvinte, Tot rîdea ca scos din minte Și-n batjocură privea Lung la mine. COȘBUC, P. II 213. ♦ A biciui, a lovi. Porunci apoi dă craiul pe pag cu vergi să-l bată, Cu bici în patru plesne s-o smicure pe fată. COȘBUC, P. II 201. – Variantă: smicuri vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SMICURI vb. IV v. smicura.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
smicura, smicurverb
-
- [Șandru] care, de alte dăți, Ar fi smicurit bucăți P-acel om cu-așa cuvinte, Tot rîdea ca scos din minte Și-n batjocură privea Lung la mine. COȘBUC, P. II 213. DLRLC
-
- Porunci apoi dă craiul pe pag cu vergi să-l bată, Cu bici în patru plesne s-o smicure pe fată. COȘBUC, P. II 201. DLRLC
-
-