11 definiții pentru scuipătură
- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
SCUIPĂTURĂ, scuipături, s. f. Scuipare; (concr.) scuipat (2). – Scuipa + suf. -ătură.
SCUIPĂTURĂ, scuipături, s. f. Scuipare; (concr.) scuipat (2). – Scuipa + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuipătură sf [At: N. TEST. (1648), 118r/13 / V: (înv) ~pit~, (îvr) ~uepit~ / Pl: ~ri / E: scuipa + ătură] 1 Scuipare (1). 2 (Ccr) Scuipat1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCUIPĂTURĂ, scuipături, s. f. Acțiunea de a scuipa; scuipat. Baba Ghioala... folosea toate descîntecele ei cu cărbuni stinși în apă, cu treceri peste prag, cu scuipături în vînt. PAS, Z. I 216.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuĭpătúră (vest) și stupitúră (est) f., pl. ĭ. Substanță scuipată: scuĭpăturĭ pe pardoseală. Acțiunea de a scuĭpa o dată sau felu de a scuĭpa: scuĭpătură țigănească.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
scuepitură sf vz scuipătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scuipitură sf vz scuipătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
scuipătură s. f., g.-d. art. scuipăturii; pl. scuipături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scuipătură s. f., g.-d. art. scuipăturii; pl. scuipături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scuipătură s. f., g.-d. art. scuipăturii; pl. scuipături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
SCUIPĂTURĂ s. 1. (Mold. și Bucov.) stupitură. 2. salivă, scuipat, spută, (rar) apă, (pop.) stupit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCUIPĂTURĂ s. 1. (Mold. și Bucov.) stupitură. 2. salivă, scuipat, spută, (rar) apă, (pop.) stupit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
scuipătură, scuipăturisubstantiv feminin
-
- Baba Ghioala... folosea toate descîntecele ei cu cărbuni stinși în apă, cu treceri peste prag, cu scuipături în vînt. PAS, Z. I 216. DLRLC
-
etimologie:
- Scuipa + -ătură. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.