15 definiții pentru sănătate sânătate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂNĂTÁTE s. f. 1. Stare bună a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat. ◊ Casă de sănătate = sanatoriu; ospiciu. Sănătatea publică = bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populații. ◊ Expr. În sănătatea (cuiva sau a ceva) = a) urare făcută când se bea un pahar în cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, în cinstea cuiva sau a ceva. Sănătate (bună)! = a) formulă de urare la despărțire; b) s-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut; puțin îmi pasă! atâta pagubă! 2. Fig. Tărie, robustețe. – Lat. sanitas, -atis.

sănătate sf [At: CORESI, EV. 57 / V: (reg) sân~ / Pl: (rar) ~tăți / G-D: ~tății, (înv) ~tăței / E: ml sanitas, -tatis] 1 Stare generală bună a unui organism, care rezultă din funcționarea normală și regulată a tuturor organelor sale. 2 (Pgn) Stare generală a unui organism. 3 (Îs) ~ publică (Bună) stare sanitară a unei colectivități umane. 4 (Îas) Stare de salubritate a întregii populații de pe un anumit teritoriu. 5 (Îs) Casă de ~ Instituție medicală special dotată pentru tratarea unor boli cronice (tuberculoză, nevroză etc.) pentru convalescență, repaus și recuperare a capacității de muncă Vz sanatoriu. 6 (Îlav) Cu ~ În condiții bune, fără necazuri Si: cu bine. 7 (Îe) În (sau, înv, pentru) ~a (cuiva) Urare făcută în cinstea cuiva atunci când se închină un pahar cu băutură. 8 (Îae) Pentru a onora, a preamări pe cineva Si: în cinstea (cuiva). 9 (Îe) A închina (sau a bea) în (ori pentru sau, reg, de) ~a (cuiva) A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva, urându-i să fie sănătos (1), fericit, să aibă noroc etc. 10 (Reg; îe) A scoate pe cineva din ~ A scoate pe cineva din minți (1). 11 (Pfm; îe) ~ (bună) S-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut. 12 (Pfm; îae) Mi-e indiferent, nu-mi pasă. 13 (Reg; îae) Absolut nimic. 14 (Reg; îe) A lăsa ~ A muri1 (1). 15 (Reg; îe) Parcă mănânci ~ Se spune atunci când mănâncă o mâncare foarte bună, foarte gustoasă. 16 (Mai ales în formule epistolare) Urare prin care se dorește cuiva să fie sănătos. 17 (Gmț) Băutură (alcoolică).

SĂNĂTÁTE s. f. 1. Stare a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat. ◊ Casă de sănătate = sanatoriu; ospiciu. Sănătatea publică = bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populații. ◊ Expr. În sănătatea (cuiva sau a ceva) = a) urare făcută când se bea un pahar în cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, în cinstea cuiva sau a ceva. Sănătate (bună)! = a) formulă de urare la despărțire; b) s-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut; puțin îmi pasă! atâta pagubă! 2. Fig. Tărie, robustețe. – Lat. sanitas, -atis.

SĂNĂTÁTE, (rar) sănătăți, s. f. Stare a unui organism neatins de nici o boală, la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat. Sănătate să fie, moș Gheorghe, că-i mai bună decît toate! Cu boala mea s-au dus mulțime de parale... sănătate să fie! SP. POPESCU, M. G. 86. Dorim să avem știință despre sănătatea voastră. CARAGIALE, O. VII 19. Iată o țărăncuță cu o cofă pe umere: bălaie și rumenă ca o roză sălbatică, plină de frăgezime și de sănătate. BOLINTINEANU, O. 321. ◊ Fișă de sănătate v. fișă. Casă de sănătate = sanatoriu; (ieșit din uz) ospiciu. Despărțit oarecum de Zoe Mavrocordat-Brîncoveanu, internată într-o casă de sănătate, Bibescu îi confiscase toată averea. CAMIL PETRESCU, O. II 307. ◊ Expr. (A bea sau a închina) în sănătatea cuiva = a bea sau a închina un pahar de vin sau de rachiu în cinstea cuiva, urîndu-i să fie sănătos, să aibă noroc etc. E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin. IOSIF, PATR. 32. Poți bea... în sănătatea aceleia care-ți va face fericirea vieții. CARAGIALE, O. III 81. ♦ (Învechit, la pl.) Urări, toasturi; (ironic) băutură. Pe la mijlocul mesei începură sănătățile. GANE, la TDRG. Or să cadă bolnavi, de mult ce-nghit la sănătăți. ALECSANDRI, T. 552. ♦ (Izolat sau în expresii) Formulă de salut sau de urare. Sănătate!Trandafir de pe cetate, Spune mîndrii sănătate. HODOȘ, P. P. 80. Auzi, mîndră, doba baie... Mai rămîi cu sănătate! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 298. ◊ Expr. A lăsa sănătate = a-și lua adio, a se pregăti de moarte, a muri. Mămuca nu face bine, ce face; are de gînd să ne lese sănătate, sărmana. CREANGĂ, P. 14. Sănătate (bună) = a) (în limbaj familiar exprimă o atitudine de indiferență sau de neputință în fața unei situații) s-a sfîrșit, nu-i nimic de făcut; nu-mi pasă. Cine intr-acolo noaptea: sănătate bună! La TDRG. Eu mă uitam în ghiozdan: de aveam felia de pîne, sănătate bună, aveam ce mînca. DELAVRANCEA, la TDRG. De va fi alegător influent părintele, se primește fata în pension; dacă nu, sănătate. BOLINTINEANU, O. 456; b) nimic; nimic nou, nimic deosebit. Ce mai este? «Sănătate». La TDRG.

SĂNĂTÁTE f. Stare fizică și fiziologică normală a unui organism sănătos. A-și cruța ~ea.~! formulă de salut (la plecare). [G.-D. sănătății] /<lat. sanitas, ~atis

sănătate f. 1. starea celui sănătos; 2. starea generală, complexiune: e de o sănătate delicată; 3. salutare: la toți sănătate! 4. toast: a bea în sănătatea cuiva; 5. pace bună: dacă nu vrei, sănătate! [Lat. SANITATEM].

sănătáte f. (lat. sanĭlas, -átis, d. sanus, sănătos; it. sanitá, pv. sandat, santat, fr. santé, sp. sanidas, pg. sanidade). Starea celuĭ sănătos: sănătatea e cea maĭ mare bogăție. Starea generală a trupuluĭ, constituțiune, complexiune: era de o sănătate delicată. Ca termin de salutare: sănătate! (subînț. vă urez). Ca termin de încetare a unuĭ lucru, a uneĭ speranțe, a uneĭ griji îld. „s’a sfîrșit” saŭ „pace bună” saŭ „du-te sănătos și lasă-mă’n pace”: De acuma, sănătate! dacă nu vreĭ, sănătate! A bea în sănătatea cuĭva, a închina în sănătatea cuĭva, a ridica un toast.

sânătate sf vz sănătate


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sănătáte s. f., g.-d. art. sănătắții

sănătáte s. f., g.-d. art. sănătății


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sănătáte (sănătắți), s. f.1. Stare generală bună a organismului. – 2. Sănătate (1) publică. – 3. Salut, formulă de salut. – 4. Toast. – 5. Gata, nimic mai mult! (funcție de interj.). – Mr. sînătate, megl. sănitati. Lat. sanĭtatem (Pușcariu 1509; REW 7580), cf. alb. šendet (Meyer 405; Philippide, II, 653), it. sanità, prov. santat, fr. santé. Pentru ultimul sens, cf. pace.Der. sănătos, adj. (teafăr; salutar, salubru; întreg, fără defect; intact, incoruptibil; teribil, respectabil), mr. sînătos, megl. sînitos, din lat. *sanĭtōsus (Meyer, Alb. St., IV, 35; Pușcariu 1519; REW 7580a), cf. nap. sanetuse, campid. sanidozu, cuvînt de uz comun (ALR, I, 131); nesănătos, adj. (fără sănătate, morbos, bolnav); sănătoasa, s. f. (fam., fugă, scăpat); poate prin aluzie la proverbul fuga-i rușinoasă dar e sănătoasă; însănătoși (var. sănătoșa), vb. (a se face bine, a se vindeca); sunătoare (var. sănătoare, sănitoare), s. f. (pojarniță, inimioară, Hypericum perforatum; numele altor plante, Crepis foetida, Helianthemum mobile, Hyosciamus niger, Gnaphalium dioicum), datorită virtuților sale curative, alterată fonetic prin etimologie populară considerîndu-se der. de la a suna (Pușcariu, Lr., 17; după Tiktin și Candrea, din lat. sanatōria, cu aceeași modificare). – Der. neol. sanatoriu, s. n., fin fr. sanatorium; sanitar, adj., din fr. sanitaire; sănicioară, s. f. (iarba-frîntului, Sanicula europaea), probabil intrepretarea neol. a numelui științific al planetei, cf. mag. szaniczor (Tiktin).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SĂNĂTATE. Subst. Sănătate, sănătate fizică, vigoare, forță, putere, robustețe, vînjoșenie, vînjoșie (rar), vînj (înv. și pop.), voinicie (pop.); vitalitate, putere de viață, virilitate; tărie, rezistență; energie, dinamism, vioiciune, sprinteneală. Sănătate psihică, echilibru sufletesc. Viață sănătoasă; cumpătare, moderație, întărire, fortificare, călire (fig.), oțelire (fig.). însănătoșire, întremare, împuternicire (rar), vindecare, înzdrăvenire, lecuire, tămăduire, convalescență, analepsie. Igienă, profilaxie. Sănătate publică. Ocrotirea sănătății. Adj. Sănătos, sănătoșel (dim.), zdravăn, teafăr, întreg, nevătămat, nebolit (reg.), valid. Viguros, plin de forță, puternic, robust, tare, tare (bun) de vină, tare de virtute, voinic, voinicuț (dim.), voinicos, vînjos, vînos, musculos. Rezistent; energic, dinamic, vioi, sprinten, sprintenel (dim.), sprinteior (pop.). Întărit, fortificat, călit (fig.), oțelit (fig.). Convalescent. Însănătoșit, vindecat, înzdrăvenit. Cumpătat, moderat. Igienic; profilactic. Vb. A fi sănătos, a se simți bine, a avea sănătatea de fier, a fi sănătos tun, a plesni de sănătate, a nu avea nici pe dracul; a arăta bine, a fi roșu în obraz, a avea culoare; a fi în putere, a fi tare ca piatra, a fi sănătos ca un harbuz, a fi tare de chică, a fi tare de coș, a-l ține balamalele (fam.). A (se) întări, a (se) fortifica, a (se) căli (fig.), a (se) oțeli (fig.). A (se) face sănătos, a (se) însănătoși, a (se) pune pe picioare, a (se) întrema, a (se) vindeca, a (se) face bine, a (se) lecui, a (se) tămădui, a (se) înzdrăveni. A vitaliza (rar), a da putere (vigoare), a tonifica (livr.). A se îngriji de sănătate, a-și păstra sănătatea; a ocroti sănătatea. V. însănătoșire, putere, refacere, tratament medical.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII (O.M.S.; în engl.: World Health Organization – W.H.O.), agenție specializată guvernamentală (din 15 nov. 1947) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elveția), creată la 22 iul. 1946 (își începe activitatea la 21 iul. 1948), în scopul coordonării activităților internaționale cu caracter sanitar, al cercetărilor farmaceutice, organizării schimbului de informații în domeniul sănătății, asigurării asistenței tehnice pentru țările în curs de dezvoltare și eradicarea bolilor epidemice și endemice. O.M.S. are 191 membri (2002), printre care și România (din 8 iun. 1948).

Intrare: sănătate
substantiv feminin (F117)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sănătate
  • sănătatea
plural
  • sănătăți
  • sănătățile
genitiv-dativ singular
  • sănătăți
  • sănătății
plural
  • sănătăți
  • sănătăților
vocativ singular
plural
sânătate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sănătate sânătate

  • 1. Stare bună a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat.
    surse: DEX '09 DLRLC antonime: boală 3 exemple
    exemple
    • Sănătate să fie, moș Gheorghe, că-i mai bună decît toate! Cu boala mea s-au dus mulțime de parale... sănătate să fie! SP. POPESCU, M. G. 86.
      surse: DLRLC
    • Dorim să avem știință despre sănătatea voastră. CARAGIALE, O. VII 19.
      surse: DLRLC
    • Iată o țărăncuță cu o cofă pe umere: bălaie și rumenă ca o roză sălbatică, plină de frăgezime și de sănătate. BOLINTINEANU, O. 321.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fișă de sănătate.
      surse: DLRLC
    • 1.2. Casă de sănătate = ospiciu sanatoriu
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Despărțit oarecum de Zoe Mavrocordat-Brîncoveanu, internată într-o casă de sănătate, Bibescu îi confiscase toată averea. CAMIL PETRESCU, O. II 307.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Sănătatea publică = bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populații.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. expresie În sănătatea (cuiva sau a ceva) = urare făcută când se bea un pahar în cinstea cuiva sau a ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin. IOSIF, PATR. 32.
        surse: DLRLC
      • Poți bea... în sănătatea aceleia care-ți va face fericirea vieții. CARAGIALE, O. III 81.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie În sănătatea (cuiva sau a ceva) = pentru a onora pe cineva sau ceva, în cinstea cuiva sau a ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.6. expresie Sănătate (bună)! = formulă de urare la despărțire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Trandafir de pe cetate, Spune mîndrii sănătate. HODOȘ, P. P. 80.
        surse: DLRLC
      • Auzi, mîndră, doba bate... Mai rămîi cu sănătate! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 298.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Sănătate (bună)! = s-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut; puțin îmi pasă! atâta pagubă!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Cine intr-acolo noaptea: sănătate bună! La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Eu mă uitam în ghiozdan: de aveam felia de pîne, sănătate bună, aveam ce mînca. DELAVRANCEA, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • De va fi alegător influent părintele, se primește fata în pension; dacă nu, sănătate. BOLINTINEANU, O. 456.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A lăsa sănătate = a-și lua adio, a se pregăti de moarte.
      surse: DLRLC sinonime: muri (vb.) un exemplu
      exemple
      • Mămuca nu face bine, ce face; are de gînd să ne lese sănătate, sărmana. CREANGĂ, P. 14.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie Sănătate (bună)! = nimic nou, nimic deosebit.
      surse: DLRLC sinonime: nimic (adv.) un exemplu
      exemple
      • Ce mai este? «Sănătate». La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.10. învechit (la) plural Urări, toasturi.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pe la mijlocul mesei începură sănătățile. GANE, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Or să cadă bolnavi, de mult ce-nghit la sănătăți. ALECSANDRI, T. 552.
          surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: