27 de definiții pentru sâneață săneață sâneț sineață săneț seneață seneț siniț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SÂNEÁȚĂ, sânețe, s. f. Pușcă primitivă cu cremene. [Var.: săneáță s. f., sânéț s. n.] – Din sl. svinĭcĭ „plumb”.

sâneață sf [At: MOXA, 404/14 / V: săn~, săneț (Pl: și săneți) sn, sen~, seneț sn, sin~, sineț, siniț, ~eț sn, svin~ / Pl: ~ețe / E: slv свинєць] 1 (Înv; Mol) Flintă1. 2 (Rar; pex; lpl) Plumbi de încărcat pușca. 3 Lovitură dată cu o sâneață (1).

SÂNEÁȚĂ, sânețe, s. f. Pușcă primitivă cu cremene. [Var.: săneáță s. f., sânéț s. n.] – Din sl. svinĩcĩ „plumb”.

SĂNEÁȚĂ s. f. v. sâneață.

SĂNEÁȚĂ s. f. v. sâneață.

SÂNÉȚ s. n. v. sâneață.

SÂNÉȚ s. n. v. sâneață.

săneață sf vz sâneață[1] corectată

  1. În original: vz sineață, care te trimite la cuv. sâneață, unde este consemnată varianta de față — LauraGellner

seneț sn vz sâneață[1] corectată

  1. În original: vz sineață, care te trimite la cuv. sâneață, unde este consemnată varianta de față — LauraGellner

SĂNEÁȚĂ s. f. v. sîneață.

SINEÁȚĂ s. f. v. sîneață.

SÎNEÁȚĂ, sînețe, s. f. (Învechit și arhaizant; și în forma sineață) Pușcă primitivă cu cremene. Ici-colo, un bănuț cu pajura ștearsă, vrun pieptene ori un vîrf de sineață, mîncat de rugină. C. PETRESCU, A. 23. Fiecare avea cîte o sineață pe umăr. GANE, N. II 67. Un... urs a smucit sineața din mîna vînătorului. NEGRUZZI, S. I 319. – Variante: săneáță (SADOVEANU, O. VII 131, ODOBESCU, S. I 65), sineáță (NEGRUZZI, S. I 319) s. f., sîneț (NEGRUZZI, S. I 118) s. n.

săneață f. V. sineață: vânătorii purtau sănețe OD.

sineață f. flintă: înarmați cu lănci și săbii, cu arce și sineți NEGR. [Vechiu-rom. svineață (MOXA) = slav. SVINĬȚI, plumb].

sineáță f. și (rar) -éț n., pl. ețe (vrom. [Moxa], svineață, d. vsl. svinĭcĭ, plumb; rus. svinéc). Vechĭ. Flintă, pușcă cu cremene.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sâneáță s. f., g.-d. art. sânéței; pl. sânéțe

sâneáță s. f., g.-d. art. sânéței; pl. sânéțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SÂNEÁȚĂ s. flintă, (înv. și reg.) durdă. (Trage cu ~.)

SÂNEÁȚĂ s. v. pușcă.

SÎNEAȚĂ s. flintă, (înv. și reg.) durdă. (Trage cu ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sineáță (-éțe), s. f. – Pușcă. – Var. săneață, săneț, sineț, înv. svineațà. Sl. svinĭcĭ „plumb” (Tiktin). Sec. XVII-XVIII, Mold.Der. sinețar, s. m. (fabricant de puști); sinețaș, s. m. (pușcaș).

Intrare: sâneață
sâneață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sâneață
  • sâneața
plural
  • sânețe
  • sânețele
genitiv-dativ singular
  • sânețe
  • sâneței
plural
  • sânețe
  • sânețelor
vocativ singular
plural
săneață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săneață
  • săneața
plural
  • sănețe
  • sănețele
genitiv-dativ singular
  • sănețe
  • săneței
plural
  • sănețe
  • sănețelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sâneț
  • sânețul
  • sânețu‑
plural
  • sânețe
  • sânețele
genitiv-dativ singular
  • sâneț
  • sânețului
plural
  • sânețe
  • sânețelor
vocativ singular
plural
sineață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sineață
  • sineața
plural
  • sinețe
  • sinețele
genitiv-dativ singular
  • sinețe
  • sineței
plural
  • sinețe
  • sinețelor
vocativ singular
plural
săneț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
seneață
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
seneț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
siniț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sâneață săneață sâneț sineață săneț seneață seneț siniț

  • 1. Pușcă primitivă cu cremene.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: durdă flintă pușcă 3 exemple
    exemple
    • Ici-colo, un bănuț cu pajura ștearsă, vrun pieptene ori un vîrf de sineață, mîncat de rugină. C. PETRESCU, A. 23.
      surse: DLRLC
    • Fiecare avea cîte o sineață pe umăr. GANE, N. II 67.
      surse: DLRLC
    • Un... urs a smucit sineața din mîna vînătorului. NEGRUZZI, S. I 319.
      surse: DLRLC

etimologie: