REVIZIE, revizii, s. f. Cercetare nouă, control, verificare, revizuire. ♦ Corectură făcută în pagini a unui text ce urmează să fie tipărit. ♦ Inspecție. ♦ Formă de control (întreprinsă de obicei de organe speciale) care constă în revederea sau reverificarea documentelor de evidență privitoare la operații contabile. ♦ Ansamblul operațiilor executate asupra unei instalații, a unei mașini etc., care constă în reglarea pieselor și aparatajelor, în înlăturarea jocurilor survenite prin uzură etc. [Var.: reviziune s. f.] – Din fr. révision, lat. revisio, -onis.

revizie sf [At: AR (1829), 256¹/36 / V: (înv) ~iune, (reg) rav~, riv~ / Pl: ~ii / E: fr revision, lat revisio, -onis] 1 Revizuire (1). 2 Inspecție. 3 (Iuz) Reexaminare a celor amânați la recrutare pentru debilitate fizică sau boală și a celor reformați. 4 Formă contabilă de control (întreprinsă de obicei de organe speciale) care constă în reverifîcarea documentelor de evidență privitoare la operații care au avut loc anterior. 5 (Teh) Ansamblu de operații efectuate asupra unei instalații, a unei mașini etc., care constă în reglarea pieselor și aparatajelor, înlăturarea jocurilor survenite prin uzură etc. 6 Secție dintr-o întreprindere sau dintr-un atelier care face aceste operații.

REVIZIE, revizii, s. f. Cercetare nouă, control, verificare, revizuire. ♦ Corectură făcută în pagini unui text ce urmează să fie tipărit. ♦ Inspecție. ♦ Formă de control (întreprinsă de obicei de organe speciale de control) care constă în revederea sau reverificarea documentelor de evidență privitoare la operații (contabile) care au avut loc anterior. ♦ Ansamblul operațiilor executate asupra unei instalații, a unei mașini etc., care constă în reglarea pieselor și aparatelor, în înlăturarea jocurilor survenite prin uzură etc. [Var.: reviziune s. f.] – Din fr. révision, lat. revisio, -onis.

REVIZIE, revizii, s. f. Cercetare din nou, control, verificare, revizuire. Revizia unei lucrări. ♦ (Mil., în trecut) Reexaminare a celor amînați la recrutare pentru debilitate fizică sau boală și a celor reformați. Îl chema la revizie. Era timpul recrutației din primăvara anului 1882. BUJOR, S. 37. ♦ Inspecție Am plecat cu revizia prin pădurari. HOGAȘ, M. N. 189. Cîte soboare și revizii de fețe bisericești și politecești n-au trecut prin satul nostru...? CREANGĂ, A. 74. ♦ Ultima corectură în pagini (a unei lucrări care se tipărește); (concretizat) textul supus acestei corecturi. Se înțelege că, împreună cu revizia, îmi trimiteți și corectura a doua a mea, ca să am după ce revizui. CARAGIALE, O. VII 317. – Variantă: reviziune (KOGĂLNICEANU, S. A. 123) s. f.

REVIZIE s.f. Faptul de a revizui; cercetare, control, verificare. ♦ (Poligr.) Ultima corectură făcută în pagini. ♦ Inspecție. [Gen. -iei, var. reviziune s.f. / cf. fr. révision, it. revisione, lat. revisio].

REVIZIE s. f. 1. revizuire; cercetare, control, verificare; inspecție. ◊ (poligr.) ultima corectură în pagini. 2. reglare a pieselor și a aparatelor unei instalații sau mașini. (< fr. révision, lat. revisio)

REVIZIE ~i f. 1) v. A REVIZUI. 2) Control special al activității economice sau financiare a întreprinderilor, organizațiilor sau a persoanelor responsabile; inspecție. 3) tehn. Ansamblu de operații efectuate asupra unei instalații sau asupra unei mașini, care constă în reglarea pieselor sau înlăturarea deficiențelor. [G.-D. reviziei; Sil. -zi-e] /<fr. révision, lat. revisio, ~onis

ravizie sf vz revizie

reviziune sf vz revizie

rivizie sf vz revizie

REVIZIUNE s.f. v. revizie.

revizi(un)e f. revizuire: reviziunea unui text; Consiliul de revizie, însărcinat a examina pe tinerii chemați pentru contigentul anual al armatei și a decide cauzele de scutire.

*reviziúne f. (lat. revisio, -ónis. V. viziune). Cercetare a doŭa oară însoțită de schimbare: reviziunea unuĭ proces. Inspecțiune: a face reviziunea bagajelor la vamă. Consiliul de reviziune, comisiunea care-ĭ examinează pe tineriĭ care trebuĭe să intre în armată și-ĭ scutește pe ceĭ slabĭ saŭ care n’aŭ tată și-s indispensabilĭ familiiĭ. – Ob. revizie (după rus. reviziĭa). V. revedere.

revizie (desp. -zi-e) s. f., art. revizia (desp. -zi-a), g.-d. art. reviziei; pl. revizii, art. reviziile (desp. -zi-i-)

revizie (-zi-e) s. f., art. revizia (-zi-a), g.-d. art. reviziei; pl. revizii, art. reviziile (-zi-i-)

revizie s. f. (sil. -zi-e), art. revizia (sil. -zi-a), g.-d. art. reviziei; pl. revizii, art. reviziile (sil. -zi-i)

revizie

revizie.

REVIZIE s. 1. control, inspectare, inspecție, verificare. (~ a decurs în bune condiții.) 2. cercetare, control, revizuire, verificare, (înv.) teorie, teorisire. (~ tuturor scriptelor financiare.) 3. revedere, revizuire. (~ unui text.)

REVIZIE s. 1. control, inspectare, inspecție, verificare. (~ a decurs în bune condiții.) 2. cercetare, control, revizuire, verificare, (înv.) teorie, teorisire. (~ tuturor scriptelor financiare.) 3. revedere, revizuire. (~ unui text.)