opțiuni
  • info
14 definiții pentru pârțag

Explicative DEX

PÂRȚAG s. n. (Pop. și fam.) Acces de furie, chef de ceartă; capriciu, toană. – Pârț + suf. -ag.

pârțag sn [At: PANN, P. V. II, 99/26 / V: ~ac[1], ~rtăg / Pl: ~uri / E: ctm pârț1 + arțag] 1 (Pfm) Acces de furie. 2-3 (Pfm) Chef (de ceartă sau) de bătaie. 4 (Pex) Capriciu. 5 (Pex) Defect. 6 (Pex) Nărav. 7 (Mol; îf părțac) Bună dispoziție. 8 (Mol; îaf) Hatâr. corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

PÂRȚAG s. n. (Pop. și fam.) Acces de furie, gust de ceartă; capriciu, toană. – Pârț + suf. -ag.

PÂRȚAG n. pop. fam. 1) Înclinare spre ceartă (determinată de toane); arțag. ◊ Arțagul își găsește ~ul omul pornit spre ceartă întotdeauna dă de bucluc. 2) Dispoziție de moment, neașteptată și stranie; moft; naz; capriciu. /pârț + suf. ~ag

pârțag n. furie, mânie cu toane: arțagul își găsește pârțagul PANN. [Derivat din părciu, cu sensul primitiv de țap: lit. săritură de țap: animal cu toane, întocmai ca sinonimul italian capriccio (lit. săritură de țap sau de capră)].

pârtăg sn vz pârțag

pârțac sn vz pârțag

PÎRȚAG s. n. (Popular) Capriciu, toană, pornire spre ceartă. V. arțag. Răspunde curat cum te-ntreb, c-apoi îți găsești Bacău cu mine... – Cum îi vrea d-ta, cucoane, cică vorba ceea: arțagu își găsește pîrțagu. ALECSANDRI, T. 236. Din întîmplare Și el fără voia-i un pîrțag mic are, Care în an numai o dată îi vine. PANN, P. V. II 99. Fetișcana... voi să-l sperie și pe acesta, spunîndu-i că are harțag. – Nu-i nimic, răspunse liniștit băiatul nostru, că și eu am pîrțag. ȘEZ. I 284. Tot arțagul își găsește pîrțagul (= omul arțăgos își găsește în cele din urmă beleaua). ◊ Expr. A-l apuca (pe cineva) pîrțagul = a-i sări cuiva țandăra.

pîrțág n., pl. urĭ (din harțag și infl. de pîrț). Triv. Toane, busunflare fără motiv: a-țĭ veni pîrțagu. V. harțag, hachiță, bîzdîc.

Ortografice DOOM

pârțag (pop., fam.) s. n.

pârțag (pop., fam.) s. n.

pârțag s. n.

Sinonime

PÂRȚAG s. v. capriciu, chef, cusur, dar, defect, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, meteahnă, moft, naz, nărav, patimă, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, viciu.

pîrțag s. v. CAPRICIU. CHEF. CUSUR. DAR. DEFECT. FANDOSEALĂ. FANTEZIE. FASON. FIȚĂ. MAIMUȚĂREALĂ. METEAHNĂ. MOFT. NAZ. NĂRAV. PATIMĂ. POFTĂ. PROSTEALĂ. SCLIFOSEALĂ. TOANĂ. VICIU.

Intrare: pârțag
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârțag
  • pârțagul
  • pârțagu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • pârțag
  • pârțagului
plural — —
vocativ singular —
plural —
pârtăg
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârțac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pârțagsubstantiv neutru

  • 1. popular familiar Acces de furie, chef de ceartă. DEX '09 DLRLC
    sinonime: arțag capriciu moft nazuri toană
    • format_quote Răspunde curat cum te-ntreb, c-apoi îți găsești Bacău cu mine... – Cum îi vrea d-ta, cucoane, cică vorba ceea: arțagu își găsește pîrțagu. ALECSANDRI, T. 236. DLRLC
    • format_quote Din întîmplare Și el fără voia-i un pîrțag mic are, Care în an numai o dată îi vine. PANN, P. V. II 99. DLRLC
    • format_quote Fetișcana... voi să-l sperie și pe acesta, spunîndu-i că are harțag. – Nu-i nimic, răspunse liniștit băiatul nostru, că și eu am pîrțag. ȘEZ. I 284. DLRLC
    • chat_bubble Tot arțagul își găsește pârțagul = omul arțăgos își găsește în cele din urmă beleaua. DLRLC
    • chat_bubble A-l apuca (pe cineva) pârțagul = a-i sări cuiva țandăra. DLRLC
etimologie:
  • Pârț + -ag. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.