17 definiții pentru prăznui
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRĂZNUI, prăznuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv. și pop.) A celebra o sărbătoare religioasă; p. gener; a serba, a sărbători, a ține o sărbătoare. 2. Intranz. A petrece, a se ospăta; a benchetui, a chefui. – Din sl. prazdĩnovati.
prăznui [At: CORESI, EV. 144 / V: (înv) ~zdn~, prânzui[1] / Pzi: ~esc / E: slv праздьновати, празновати] (Îvp) 1-2 vtr (C. i. evenimente sau personalități religioase) A (se) celebra. 3-4 vtr (Pgn) A (se) sărbători. 5 vt (Pgn) A aniversa. 6 vt (Pex) A slăvi. 7 vi A participa la o masă, la un banchet, la un chef Si: a se ospăta, (fam) a benchetui, a chefui. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRĂZNUI, prăznuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A celebra un eveniment religios; p. gener. a serba, a sărbători, a ține o sărbătoare. 2. Intranz. A petrece, a se ospăta; a benchetui, a chefui. – Din sl. prazdĩnovati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PRĂZNUI, prăznuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A serba un eveniment religios, a ține o sărbătoare, un praznic; p. ext. a serba, a sărbători. Madam Roza prăznuia și paștele evreiesc și pe cel romînesc. PAS, Z. I 61. A doua zi după aceea, fiind duminică, au prăznuit-o. DRĂGHICI, R. 54. ◊ Absol. Creștinii adunați cinsteau un pahar dulce și începeau a prăznui. SADOVEANU, E. 116. ◊ Refl. pas. Mulțămește sfîntului mare mucenic Dimitrie... a cărui hram se prăznuiește la biserica ce noi i-am făcut. NEGRUZZI, S. I 147. (Cu complement intern) Ce vedea Se minuna: Lumea că se sătura, Praznice se prăznuia. TEODORESCU, P. P. 96. 2. Intranz. A petrece, a se ospăta, a face chef.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PRĂZNUI ~iesc pop. 1. tranz. (evenimente religioase) A marca printr-o solemnitate; a sărbători; a serba. 2. intranz. 1) A ține sărbătoare; a serba. 2) A petrece bând și mâncând într-o companie; a chefui; a benchetui. /<sl. prazdinovati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prăznuì v. 1. a serba: am prăznuit toate zilele sfinte; 2. fam. a petrece benchetuind: am cheltuit, dar barim am prăznuit ISP. [Slav. PRAZNOVATI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prăzdnui v vz prăznui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prânzui2 v vz prăznui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prăznuĭésc v. tr. (vsl. prazdnovati, rus. prazdnovatĭ, sîrb. praznovati). Sărbez, celebrez. Ospătez, benchetuĭesc la un praznic. – Vechĭ și prăzdn-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
prăznui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăznuiesc, 3 sg. prăznuiește, imperf. 1 prăznuiam; conj. prez. 1 sg. să prăznuiesc, 3 să prăznuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prăznui (a ~) (înv., pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăznuiesc, imperf. 3 sg. prăznuia; conj. prez. 3 să prăznuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prăznui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăznuiesc, imperf. 3 sg. prăznuia; conj. prez. 3 sg. și pl. prăznuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prăznuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRĂZNUI vb. 1. v. aniversa. 2. v. chefui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRĂZNUI vb. 1. a aniversa, a celebra, a sărbători, a serba, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ 25 de ani de căsătorie.) 2. a benchetui, a chefui, a petrece, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
prăznui, prăznuiesc, (prăznici), vb. tranz. – A serba, a sărbători: „Tot neamu o prăznuiește” (Memoria, 2001: 139). – Din sl. prazdinovati (Șăineanu, Scriban; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prăznui, prăznuiesc, vb. tranz. – A sărbători, a cinsti: „Tot neamu o prăznuiește” (Memoria 2001: 139). – Din praznic „sărbătoare; comemorare” (< sl. prazdĭnikŭ, „sărbătoresc”).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
prăznui, prăznuiescverb
- 1. A celebra o sărbătoare religioasă. DEX '09 DLRLC
- Madam Roza prăznuia și paștele evreiesc și pe cel romînesc. PAS, Z. I 61. DLRLC
- Creștinii adunați cinsteau un pahar dulce și începeau a prăznui. SADOVEANU, E. 116. DLRLC
- Mulțămește sfîntului mare mucenic Dimitrie... a cărui hram se prăznuiește la biserica ce noi i-am făcut. NEGRUZZI, S. I 147. DLRLC
- Ce vedea Se minuna: Lumea că se sătura, Praznice se prăznuia. TEODORESCU, P. P. 96. DLRLC
-
- A doua zi după aceea, fiind duminică, au prăznuit-o. DRĂGHICI, R. 54. DLRLC
-
-
etimologie:
- prazdĩnovati DEX '09 DEX '98