opțiuni
  • info

9 definiții pentru provedea

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROVEDEA, provăd, vb. II. Tranz. (Înv.) A înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare; a prevedea. – Din it. provvedere.

PROVEDEA, provăd, vb. II. Tranz. (Înv.) A înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare; a prevedea. – Din it. provvedere.

provedea vt [At: HELIADE, O. I, 207 / Pzi: provăd / E: lat providere cf vedea] (Îvr) 1-2 A înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare Si: a prevedea.

PROVEDEA, provăd, vb. II. Tranz. (Învechit, rar) A înzestra cu cele necesare; a prevedea. Ambii magnați erau în stare de a pune sub arme 20000 de oameni aleși, călări sau pedestri, provăzuți cu arme de mînă. HASDEU, I. V. 112. Toate locurile ce poartă astfel de numire (Grădiște), la noi precum și în țările slavone, au fost în vechime provăzute cu întărituri. ODOBESCU, S. II 179.

provedeà v. a îngriji cu cele necesare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

provedea (a ~) (a înzestra) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. provăd, 2 sg. provezi, 3 sg. provede, perf. s. 1 sg. provăzui, m.m.c.p. 1 pl. provăzuserăm; conj. prez. 1 sg. să provăd, 3 să provadă; imper. 2 sg. afirm. provezi; ger. provăzând; part. provăzut

provedea (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. provăd, 1 pl. provedem, 2 pl. provedeți; conj. prez. 3 să provadă; ger. provăzând; part. provăzut

provedea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. provăd; conj. prez. 3 sg. și pl. provadă; part. provăzut

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROVEDEA vb. v. dota, echipa, înzestra, prevedea, utila.

provedea vb. v. DOTA. ECHIPA. ÎNZESTRA. PREVEDEA. UTILA.

Intrare: provedea
verb (VT510)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • provedea
  • provedere
  • provăzut
  • provăzutu‑
  • provăzând
  • provăzându‑
 singular plural
  • provezi
  • provedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • provăd
  • provăz
 (să)
  • provăd
  • provăz
  • provedeam
  • provăzui
  • provăzusem
a II-a (tu)
  • provezi
 (să)
  • provezi
  • provedeai
  • provăzuși
  • provăzuseși
a III-a (el, ea)
  • provede
 (să)
  • provadă
  • provază
  • provedea
  • provăzu
  • provăzuse
plural I (noi)
  • provedem
 (să)
  • provedem
  • provedeam
  • provăzurăm
  • provăzuserăm
  • provăzusem
a II-a (voi)
  • provedeți
 (să)
  • provedeți
  • provedeați
  • provăzurăți
  • provăzuserăți
  • provăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • provăd
 (să)
  • provadă
  • provază
  • provedeau
  • provăzură
  • provăzuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

provedea, provădverb

  • 1. învechit A înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dota echipa prevedea utila înzestra
    • format_quote Ambii magnați erau în stare de a pune sub arme 20000 de oameni aleși, călări sau pedestri, provăzuți cu arme de mînă. HASDEU, I. V. 112. DLRLC
    • format_quote Toate locurile ce poartă astfel de numire (Grădiște), la noi precum și în țările slavone, au fost în vechime provăzute cu întărituri. ODOBESCU, S. II 179. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.