opțiuni
  • info

14 definiții pentru proroci

din care

Explicative DEX

PROROCI, prorocesc, vb. IV. Tranz. (În credințele religioase) A prezice viitorul, voința divină; p. gener. a prevedea și a anunța evenimente viitoare; a profetiza, a prevesti. [Var.: prooroci vb. IV] – Din proroc.

PROROCI, prorocesc, vb. IV. Tranz. (În credințele religioase) A prezice viitorul, voința divină; p. gener. a prevedea și a anunța evenimente viitoare; a profetiza, a prevesti. [Var.: prooroci vb. IV] – Din proroc.

proroci vt(a) [At: COD. VOR. 140/11 / V: (îrg) prooro~ / Pzi: ~cesc / E: proroc] 1 (Rel) A prezice viitorul, voința divină Si: a prevesti, a profetiza, a profeți, (înv) a prorocestvui. 2 (Pgn) A prevedea și a anunța evenimente viitoare. 3 (Îvr) A propovădui (1).

PROROCI, prorocesc, vb. IV. Tranz. (În concepțiile religioase și în superstiții) A prezice viitorul grație unui dar special sau prin inspirație divină; (sens curent) a prevedea și a anunța evenimente viitoare. A prorocit bine părintele asupra sărmanului bade Isac. SADOVEANU, O. VIII 258. Vîntule, copile, Codrii ce-i trudești? Ce-mi tot spui de jale Și-mi tot prorocești? CERNA, P. 116. ◊ Refl. impers. Ne apropiam de teribilul an 1840, despre care se prorocea fel de fel de grozăvii. GHICA, S. 172. – Variantă: prooroci (GALAN, Z. R. 126, BASSARABESCU, V. 4, CONACHI, P. 293) vb. IV.

A PROROCI ~esc tranz. A prezice ca proroc; a profetiza. /Din proroc

prorocì v. a profetiza.

PROOROCI vb. IV v. proroci.

PROOROCI vb. IV v. proroci.

PROOROCI vb. IV v. proroci.

prooroci v vz proroci

prorocésc v. tr. (d. proroc). Profetizez, prezic. – Și proo-.

Ortografice DOOM

proroci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prorocesc, 3 sg. prorocește, imperf. 1 proroceam; conj. prez. 1 sg. să prorocesc, 3 să prorocească

proroci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prorocesc, imperf. 3 sg. prorocea; conj. prez. 3 să prorocească

proroci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prorocesc, imperf. 3 sg. prorocea; conj. prez. 3 sg. și pl. prorocească

proroci (conj. prorocească)

Sinonime

PROROCI vb. 1. v. prezice. 2. v. ghici.

PROROCI vb. 1. a prevesti, a prezice, a profetiza, a profeți, a vesti, (înv. și reg.) a plăzui, a prepune, (prin Transilv.) a pohibi, (înv.) a meni, a prorocestvui. (Ce a ~ sfîntul?) 2. a ghici, a prevesti, a prezice, (franțuzism înv.) a devina. (A ~ viitorul cuiva.)

Intrare: proroci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • proroci
  • prorocire
  • prorocit
  • prorocitu‑
  • prorocind
  • prorocindu‑
 singular plural
  • prorocește
  • prorociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prorocesc
 (să)
  • prorocesc
  • proroceam
  • prorocii
  • prorocisem
a II-a (tu)
  • prorocești
 (să)
  • prorocești
  • proroceai
  • prorociși
  • prorociseși
a III-a (el, ea)
  • prorocește
 (să)
  • prorocească
  • prorocea
  • proroci
  • prorocise
plural I (noi)
  • prorocim
 (să)
  • prorocim
  • proroceam
  • prorocirăm
  • prorociserăm
  • prorocisem
a II-a (voi)
  • prorociți
 (să)
  • prorociți
  • proroceați
  • prorocirăți
  • prorociserăți
  • prorociseți
a III-a (ei, ele)
  • prorocesc
 (să)
  • prorocească
  • proroceau
  • prorociră
  • prorociseră
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prooroci
  • proorocire
  • proorocit
  • proorocitu‑
  • proorocind
  • proorocindu‑
 singular plural
  • proorocește
  • proorociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proorocesc
 (să)
  • proorocesc
  • prooroceam
  • proorocii
  • proorocisem
a II-a (tu)
  • proorocești
 (să)
  • proorocești
  • prooroceai
  • proorociși
  • proorociseși
a III-a (el, ea)
  • proorocește
 (să)
  • proorocească
  • proorocea
  • prooroci
  • proorocise
plural I (noi)
  • proorocim
 (să)
  • proorocim
  • prooroceam
  • proorocirăm
  • proorociserăm
  • proorocisem
a II-a (voi)
  • proorociți
 (să)
  • proorociți
  • prooroceați
  • proorocirăți
  • proorociserăți
  • proorociseți
a III-a (ei, ele)
  • proorocesc
 (să)
  • proorocească
  • prooroceau
  • proorociră
  • proorociseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proroci, prorocescverb

  • 1. în concepțiile / practicile religioase A prezice viitorul, voința divină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A prorocit bine părintele asupra sărmanului bade Isac. SADOVEANU, O. VIII 258. DLRLC
    • format_quote Vîntule, copile, Codrii ce-i trudești? Ce-mi tot spui de jale Și-mi tot prorocești? CERNA, P. 116. DLRLC
    • format_quote reflexiv impersonal Ne apropiam de teribilul an 1840, despre care se prorocea fel de fel de grozăvii. GHICA, S. 172. DLRLC
etimologie:
  • proroc DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.