15 definiții pentru potricăli petricăli petricoli


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POTRICĂLÍ, potricălesc, vb. IV. (Înv. și reg.) 1. Tranz. A face găuri (cu potricala); a perfora. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) prăpădi, a (se) distruge. – Din potricală.

POTRICĂLÍ, potricălesc, vb. IV. (Înv. și reg.) 1. Tranz. A face găuri (cu potricala); a perfora. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) prăpădi, a (se) distruge. – Din potricală.

potricăli [At: DOSOFTEI, PS. 67/2 / V: (înv) pet~, petricoli / Pzi: ~lesc / E: potricală1] (Îrg) 1 vt A găuri cu potricala1 (1) Si: a perfora, a străpunge. 2 vt (Pex) A sfâșia. 3-4 vtr A (se) distruge.

POTRICĂLÍ, potricălesc, vb. IV. Tranz. 1. A face găuri cu potricala. A nimici, a prăpădi, a distruge. Prins odată omul în datorie, nu mai poate scăpa de dînsa, îl mănîncă și îl potricălește ca și rugina pre fier. I. IONESCU, P. 389. ◊ Refl. Mulți voinici se potricăliseră semețindu-se cu ușurință că va scoate la capăt o asemenea însărcinare. ISPIRESCU, L. 218.

A POTRICĂLÍ ~ésc tranz. pop. 1) (curele sau urechile vitelor) A găuri cu potricala. 2) A face să se potricălească. /Din potricală

A SE POTRICĂLÍ pers. 3 se ~éște intranz. pop. (mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) A se găuri prin uzare. /Din potricală

potricălì v. a găuri cu potricala. [Rus. PROTYKATI, a trece prin, a străpunge].

potricălésc v. tr. (d. potricală). Perforez cu potricala, preducesc, zămbăluĭesc. Fig. Bortelesc (găuresc) părețiĭ, stric, deteriorez: chiriașu mĭ-a potricălit casa. – Și potrocălesc (Mold. sud).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

potricălí (înv., reg.) (po-tri-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potricălésc, imperf. 3 sg. potricăleá; conj. prez. 3 să potricăleáscă

potricălí vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potricălésc, imperf. 3 sg. potricăleá; conj. prez. 3 sg. și pl. potricăleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POTRICĂLÍ vb. a preduci. (A ~ urechea oilor.)

POTRICĂLÍ vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.

potricăli vb. v. GĂURI. PERFORA. SCOBI. SFREDELI. STRĂPUNGE.

POTRICĂLI vb. a preduci. (A ~ urechea oilor.)

Intrare: potricăli
  • silabație: -tri-
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • potricăli
  • potricălire
  • potricălit
  • potricălitu‑
  • potricălind
  • potricălindu‑
singular plural
  • potricălește
  • potricăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • potricălesc
(să)
  • potricălesc
  • potricăleam
  • potricălii
  • potricălisem
a II-a (tu)
  • potricălești
(să)
  • potricălești
  • potricăleai
  • potricăliși
  • potricăliseși
a III-a (el, ea)
  • potricălește
(să)
  • potricălească
  • potricălea
  • potricăli
  • potricălise
plural I (noi)
  • potricălim
(să)
  • potricălim
  • potricăleam
  • potricălirăm
  • potricăliserăm
  • potricălisem
a II-a (voi)
  • potricăliți
(să)
  • potricăliți
  • potricăleați
  • potricălirăți
  • potricăliserăți
  • potricăliseți
a III-a (ei, ele)
  • potricălesc
(să)
  • potricălească
  • potricăleau
  • potricăli
  • potricăliseră
petricăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
petricoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)