5 definiții pentru preduci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preduci vt [At: DDRF / Pzi: ~ucesc / E: preducea] (Reg) A găuri cu preducea (1) Si: a perfora, a străpunge, (îrg) a potricăli.

preducésc v. tr. (bg. prĭe-dúpčy, perforez). Vest. Potricălesc, zămbăluĭesc, găuresc cu preduceaŭa urechea uneĭ vite ca s’o recunosc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREDUCI vb. a potricăli. (A ~ urechile oilor.)

PREDUCI vb. a potricăli. (A ~ urechile oilor.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

preduci (-cesc, -it), vb. – A străpunge cu ceva ascuțit sau a cresta urechea la vite. Bg. predupčam, var. lui produpčam (Scriban), cf. produf. Der. din lat. perdūcĕre (Giuglea, Dacor., II, 822; REW 6405a) este îndoielnică. – Der. preducea (var. preducică), s. f. (sulă, priboi; perforator, unealtă de cizmărie).

Intrare: preduci
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preduci
  • preducire
  • preducit
  • preducitu‑
  • preducind
  • preducindu‑
singular plural
  • preducește
  • preduciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preducesc
(să)
  • preducesc
  • preduceam
  • preducii
  • preducisem
a II-a (tu)
  • preducești
(să)
  • preducești
  • preduceai
  • preduciși
  • preduciseși
a III-a (el, ea)
  • preducește
(să)
  • preducească
  • preducea
  • preduci
  • preducise
plural I (noi)
  • preducim
(să)
  • preducim
  • preduceam
  • preducirăm
  • preduciserăm
  • preducisem
a II-a (voi)
  • preduciți
(să)
  • preduciți
  • preduceați
  • preducirăți
  • preduciserăți
  • preduciseți
a III-a (ei, ele)
  • preducesc
(să)
  • preducească
  • preduceau
  • preduci
  • preduciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)