16 definiții pentru popândoc (s.m.) popândop popindoc popondoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPÂNDÓC, -OÁCĂ, popândoci, -oace, s. m., adj. 1. S. m. (Reg.) Numele a două specii de rozătoare: a) șoarece de câmp; b) popândău (1). ** (Adverbial)Drept, în picioare. 2. S. m. (Fam.) Epitet glumeț pentru un copil mic. 3. Adj., s. m. (Fam.) (Om) mic de statură, scund. – Cf. popândău.

popândoc [At: ȘĂINEANU, D. V. / V: (reg) ~op, popin~, popon~ / Pl: ~oci / E: ns cf pop1, mg vakondok] 1 sm (Mol; Dob) Popândău (1) (Citellus citellus). 2 sm Șoarece (Microtus arvalis). 3 av (Pan; îe) a se așeza ~, a sta ~ etc. A sta în picioare drept și nemișcat. 4-5 sm, a (Mol; Mun; fam) (Om) mic de statură. 6 sm (Reg; pan) Epitet glumeț pentru un copil. 7 sm (Mol; Dob; îf popondoc) Stâlp de susținere pentru diverse construcții deschise Si: parmac1.

POPÂNDÓC, -OÁCĂ, popândoci, -oace, s. m., adj. 1. S. m. (Reg.) Numele a două specii de rozătoare: a) șoarece de câmp; b) popândău (1). ♦ (Adverbial) Drept, în picioare. 2. S. m. (Fam.) Epitet glumeț pentru un copil mic. 3. Adj., s. m. (Fam.) (Om) mic de statură, scund. – Et. nec. Cf. popândău.

POPÂNDÓC ~oácă (~óci, ~oáce) și substantival fam. (despre persoane) Care este mic de statură; scund. /Orig. nec.

POPÎNDÓC 1, popîndoci, s. m. Popîndău. Îndată se arătă în lumină Traian «Băiatu», ieșit ca un popîndoc din ascunzătoare. SADOVEANU, P. M. 37. Variantă: popindóc s. m.

popondoc m. pl. parmaci sau stâlpi la o prispă de casă țărănească (se aude în Tulcea). [V. pop 1].

popondóc m. (d. pop. Dar cp. și cu ung. vakandok, cîrtiță, d. vak, orb). Sud. Un fel de guzgan campestru care are obiceĭ să șeadă vertical saŭ poponeț (une-orĭ confundat cu hîrcĭogu ș. a.(, numit pe alocurea și popîndăŭ, poponete, gorlan, gurlan, șuiță și țîstar (arvicola arvális). Fig. Iron. Om prea scund, popenchĭ, pitic (fem. -oacă, și ca adj.: o fată popîndoacă). – Și popîndoc: un popîndoc de băĭat (VR. 1911, 8, 210). – Și popîndăŭ (Baĭa). V. cîrtiță, pință, chițoran, țînc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

popândóc2 (rozător) s. m., pl. popândóci

popândóc s. m., adj. m., pl. popândóci; f. sg. popândoácă, pl. popândoáce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POPÂNDÓC s. v. popândău, șoarece-de-câmp.

popîndoc s. v. POPÎNDĂU. ȘOARECE-DE-CÎMP.

Intrare: popândoc (s.m.)
substantiv masculin (M1-oa)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popândoc
  • popândocul
  • popândocu‑
plural
  • popândoci
  • popândocii
genitiv-dativ singular
  • popândoc
  • popândocului
plural
  • popândoci
  • popândocilor
vocativ singular
  • popândocule
  • popândoace
plural
  • popândocilor
popândop
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popindoc
  • popindocul
plural
  • popindoci
  • popindocii
genitiv-dativ singular
  • popindoc
  • popindocului
plural
  • popindoci
  • popindocilor
vocativ singular
plural
popondoc adjectiv
adjectiv (A63)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popondoc
  • popondocul
  • popondoa
  • popondoaca
plural
  • popondoci
  • popondocii
  • popondoace
  • popondoacele
genitiv-dativ singular
  • popondoc
  • popondocului
  • popondoace
  • popondoacei
plural
  • popondoci
  • popondocilor
  • popondoace
  • popondoacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

popândoc (s.m.) popândop popindoc popondoc

etimologie:

  • cf. popândău
    surse: DEX '09 DEX '98