4 definiții pentru pontatoare (miză)

Explicative DEX

PONTATOR, -OARE s.m. și f. 1. Cel care înregistrează prezența muncitorilor la lucru sau cantitatea produselor realizate într-un anumit timp. 2. Cel care pontează la jocul de cărți. [< ponta + -tor, după fr. pointeur].

Ortografice DOOM

pontatoare s. f., g.-d. art. pontatoarei; pl. pontatoare

pontatoare s. f., g.-d. art. pontatoarei; pl. pontatoare

pontatoare s. f., g.-d. art. pontatoarei; pl. pontatoare

Intrare: pontatoare (miză)
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pontatoare
  • pontatoarea
plural
  • pontatoare
  • pontatoarele
genitiv-dativ singular
  • pontatoare
  • pontatoarei
plural
  • pontatoare
  • pontatoarelor
vocativ singular
  • pontatoare
  • pontatoareo
plural
  • pontatoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pontator, pontatorisubstantiv masculin
pontatoare, pontatoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care pontează bani la jocurile de noroc; pont, pontaș. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Bancherul avea noroc, grămada de bani creștea dinaintea lui, pontatorii erau fierți. VLAHUȚĂ, O. A. III 170. DLRLC
    • format_quote Începu a lua seama pontatorilor săi și îi văzu că umblau cu furat. NEGRUZZI, S. I 86. DLRLC
etimologie:
  • Ponta + -tor. DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.