opțiuni
  • info

16 definiții pentru poltron (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLTRON, -Ă, poltroni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care nu are curaj sau simțul onoarei; (om) laș, fricos. – Din fr. poltron.

poltron, ~ă smf, a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr poltron, it poltrone] (Liv) 1-2 (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoare Si: fricos, laș.

POLTRON, -Ă, poltroni, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) (Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) laș, fricos. – Din fr. poltron.

POLTRON, -Ă, poltroni, -e, adj. (Franțuzism) Fricos, laș. Nu avea trac... Se minuna de asemenea siguranță în afară de el, de firea lui timidă și poltronă. C. PETRESCU, O. P. II 224. Eu sînt Peneș-împărat, Ce domnesc p-un mîndru tron. Și, cu toate că-s poltron, În toți spaima am băgat. LIT. ANTIMONARHICA 56. Dupe cum vedeți, nu sînt curagios dar nici poltron. DELAVRANCEA, H. T. 48. ◊ (Substantivat) Ascultă, ești cel mai josnic poltron pe care îl cunosc. CAMIL PETRESCU, T. II 200.

POLTRON, -Ă adj. (adesea s.) Fricos, laș. [< fr. poltron, it. poltrone].

POLTRON, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de curaj; fricos, laș. (< fr. poltron)

POLTRON ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) livr. Care vădește lipsă de curaj și demnitate; fără curaj și demnitate; fricos; laș. /<fr. poltron

*poltrón, -ă adj. (fr. poltron, it. poltrone, d. poltro, puĭ, adică „fricos”). Laș, fricos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

poltron (livr.) adj. m., s. m., pl. poltroni; adj. f., s. f. poltronă, pl. poltrone

poltron (livr.) adj. m., s. m., pl. poltroni; adj. f., s. f. poltronă, pl. poltrone

poltron adj. m., s. m., pl. poltroni; f. sg. poltronă, pl. poltrone

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POLTRON adj., s. v. fricos, laș.

POLTRON adj. v. sperios, temător.

poltron adj. v. SPERIOS. TEMĂTOR.

poltron adj., s. v. FRICOS. LAȘ.

Poltron ≠ temerar, viteaz

Intrare: poltron (adj.)
poltron1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poltron
  • poltronul
  • poltronu‑
  • poltronă
  • poltrona
plural
  • poltroni
  • poltronii
  • poltrone
  • poltronele
genitiv-dativ singular
  • poltron
  • poltronului
  • poltrone
  • poltronei
plural
  • poltroni
  • poltronilor
  • poltrone
  • poltronelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

poltron, poltronisubstantiv masculin
poltronă, poltronesubstantiv feminin
poltron, poltronăadjectiv

  • 1. livresc (Persoană) care nu are curaj sau simțul onoarei; (om) laș, fricos. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: fricos laș laș sperios temător antonime: temerar viteaz
    • format_quote Nu avea trac... Se minuna de asemenea siguranță în afară de el, de firea lui timidă și poltronă. C. PETRESCU, O. P. II 224. DLRLC
    • format_quote Eu sînt Peneș-împărat, Ce domnesc p-un mîndru tron. Și, cu toate că-s poltron, În toți spaima am băgat. LIT. ANTIMONARHICA 56. DLRLC
    • format_quote Dupe cum vedeți, nu sînt curagios... dar nici poltron. DELAVRANCEA, H. T. 48. DLRLC
    • format_quote Ascultă, ești cel mai josnic poltron pe care îl cunosc. CAMIL PETRESCU, T. II 200. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.