PLUTONIER, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care are acest grad. ◊ Plutonier-major = grad de subofițer imediat superior plutonierului; persoană care are acest grad. Plutonier-adjutant = cel mai mare grad de subofițer, imediat superior plutonierului-major; persoană care are acest grad. [Pr.: -ni-er. – Var.: (pop.) plutoner, plotoner, plotonier s. m.] – Pluton¹ + suf. -ier.

plutonier sm [At: REBREANU, R. II, 220 / P: ~ni-er / V: (pop) ~ner, plotoner, ploto~, (nob) platoner / Pl: ~i / E: pluton¹ + -ier] 1 Grad militar, în ierarhia subofițerilor, imediat superior sergentului major. 2 Persoană care are gradul de plutonier (1). 3 (Îc) ~-major Grad de subofițer, imediat superior plutonierului (1). 4 Persoană cu gradul de plutonier (3)-major. 5 (Îc) ~-adjutant Cel mai mare grad de subofițer, imediat superior plutoniemlui (3)-major. 6 Persoană cu gradul de plutonier (5)-adjutant.

PLUTONIER, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care are acest grad. Plutonier-major = grad de subofițer imediat superior plutonierului; persoană care are acest grad. Plutonier adjutant = cel mai mare grad de subofițer, imediat superior plutonierului-major; persoană care are acest grad. [Pr.: -ni-er. – Var.: (pop.) plotoner, plotonier, plutoner s. m.] – Pluton¹ + suf. -ier.

PLUTONIER, plutonieri, s. m. Gradul cel mai mare în corpul sergenților; militar care poartă acest grad. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia unde. REBREANU, R. II 220. Cîțiva tîrgoveți... cereau tot felul de lămuriri plutonierului de jandarmi. POPA, V. 103. Ce-ai făcut, nenorocitule! izbucni în fața plutonierului, zguduindu-l cu violență de umeri. BART, S. N. 74. ◊ Plutonier-major = grad de subofițer în armata din trecut; persoană care purta acest grad. Visătoare trece-o fată C-un plutonier-major. TOPÎRCEANU, P. 242. Pronunțat: -ni-er. – Variantă: plotonier (SADOVEANU, M. C. 37, CAMIL PETRESCU, U. N. 255) s. m.

PLUTONIER s.m. Cel mai mare grad de subofițer; militar care are acest grad. [Pron. -ni-er, var. plotonier s.m. / < pluton + -ier].

PLUTONIER s. m. grad de subofițer, superior sergentului major. (< pluton + -ier)

PLUTONIER ~i m. (în armatele unor state) 1) Militar cu grad superior celui de sergent major. ◊ ~ major militar cu grad superior celui de plutonier. ~ adjutant militar cu grad superior celui de plutonier major. 2) Militar care comandă un pluton. [Sil. -ni-er] /pluton + suf. ~er

platoner sm vz plutonier

plotoner sm vz plutonier

plotonier sm vz plutonier

plutoner sm vz plutonier

PLOTONIER s.m. v. plutonier.

*plotoniér m. (fr. pelotonnier). Subofițer care comandă un ploton. Plotonier major, plotonier care conduce administrațiunea companiiĭ, escadronuluĭ, bateriiĭ ș. a. în locu vechĭuluĭ sergent major.

plutonier (desp. -ni-er) s. m., pl. plutonieri; abr. plt. corectat(ă)

plutonier (-ni-er) s. m., pl. plutonieri; abr. plt.

plutonier s. m. (sil. -ni-er), pl. plutonieri

plutonier (i-e)

PLUTONIER s. (MIL.) plutonier adjutant = adjutant; plutonier major = major.

plotoner, plotoneri s. m. (pop., înv.) plutonier