21 de definiții pentru plutonier plotoner plotonier plutoner platoner


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUTONIÉR, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care are acest grad. ◊ Plutonier-major = grad de subofițer imediat superior plutonierului; persoană care are acest grad. Plutonier-adjutant = cel mai mare grad de subofițer, imediat superior plutonierului-major; persoană care are acest grad. [Pr.: -ni-er.Var.: (pop.) plutonér, plotonér, plotoniér s. m.] – Pluton1 + suf. -ier.

plutonier sm [At: REBREANU, R. II, 220 / P: ~ni-er / V: (pop) ~ner, plotoner, ploto~, (nob) platoner / Pl: ~i / E: pluton1 + -ier] 1 Grad militar, în ierarhia subofițerilor, imediat superior sergentului major. 2 Persoană care are gradul de plutonier (1). 3 (Îc) ~-major Grad de subofițer, imediat superior plutonierului (1). 4 Persoană cu gradul de plutonier (3)-major. 5 (Îc) ~-adjutant Cel mai mare grad de subofițer, imediat superior plutoniemlui (3)-major. 6 Persoană cu gradul de plutonier (5)-adjutant.

PLUTONIÉR, plutonieri, s. m. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care are acest grad. Plutonier-major = grad de subofițer imediat superior plutonierului; persoană care are acest grad. Plutonier adjutant = cel mai mare grad de subofițer, imediat superior plutonierului-major; persoană care are acest grad. [Pr.: -ni-er.Var.: (pop.) plotonér, plotoniér, plutonér s. m.] – Pluton1 + suf. -ier.

PLUTONIÉR, plutonieri, s. m. Gradul cel mai mare în corpul sergenților; militar care poartă acest grad. Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia unde. REBREANU, R. II 220. Cîțiva tîrgoveți... cereau tot felul de lămuriri plutonierului de jandarmi, popa, v. 103. Ce-ai făcut, nenorocitule! izbucni în fața plutonierului, zguduindu-l cu violență de umeri. BART, S. N. 74. ◊ Plutonier-major = grad de subofițer în armata din trecut; persoană care purta acest grad. Visătoare trece-o fată C-un plutonier-major. TOPÎRCEANU, P. 242. Pronunțat: -ni-er. – Variantă: plotoniér (SADOVEANU, M. C. 37, CAMIL PETRESCU, U. N. 255) s. m.

PLUTONIÉR s.m. Cel mai mare grad de subofițer; militar care are acest grad. [Pron. -ni-er, var. plotonier s.m. / < pluton + -ier].

PLUTONIÉR s. m. grad de subofițer, superior sergentului major. (< pluton + -ier)

PLUTONIÉR ~i m. (în armatele unor state) 1) Militar cu grad superior celui de sergent major. ◊ ~ major militar cu grad superior celui de plutonier. ~ adjutant militar cu grad superior celui de plutonier major. 2) Militar care comandă un pluton. [Sil. -ni-er] /pluton + suf. ~er

PLOTONÉR s. m. v. plutonier.

PLOTONIÉR s. m. v. plutonier.

PLUTONÉR s. m. v. plutonier.

*plotoniér m. (fr. pelotonnier). Subofițer care comandă un ploton. Plotonier major, plotonier care conduce administrațiunea companiiĭ, escadronuluĭ, bateriiĭ ș. a. în locu vechĭuluĭ sergent major.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plutoniér (-ni-er) s. m., pl. plutoniéri; abr. plt.

plutoniér s. m. (sil. -ni-er), pl. plutoniéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLUTONIÉR s. (MIL.) plutonier adjutant = adjutant; plutonier major = major.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

plotoner, plotoneri s. m. (pop., înv.) plutonier

Intrare: plutonier
  • silabație: -ni-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plutonier
  • plutonierul
  • plutonieru‑
plural
  • plutonieri
  • plutonierii
genitiv-dativ singular
  • plutonier
  • plutonierului
plural
  • plutonieri
  • plutonierilor
vocativ singular
  • plutonierule
  • plutoniere
plural
  • plutonierilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plotoner
  • plotonerul
  • plotoneru‑
plural
  • plotoneri
  • plotonerii
genitiv-dativ singular
  • plotoner
  • plotonerului
plural
  • plotoneri
  • plotonerilor
vocativ singular
  • plotonerule
  • plotonere
plural
  • plotonerilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plotonier
  • plotonierul
  • plotonieru‑
plural
  • plotonieri
  • plotonierii
genitiv-dativ singular
  • plotonier
  • plotonierului
plural
  • plotonieri
  • plotonierilor
vocativ singular
  • plotonierule
  • plotoniere
plural
  • plotonierilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plutoner
  • plutonerul
  • plutoneru‑
plural
  • plutoneri
  • plutonerii
genitiv-dativ singular
  • plutoner
  • plutonerului
plural
  • plutoneri
  • plutonerilor
vocativ singular
  • plutonerule
  • plutonere
plural
  • plutonerilor
platoner
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plutonier plotoner plotonier plutoner platoner

  • 1. Grad de subofițer imediat superior sergentului-major; persoană care are acest grad.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nevasta plutonierului se zicea că s-a ascuns la cineva în sat, nimeni nu bănuia unde. REBREANU, R. II 220.
      surse: DLRLC
    • Cîțiva tîrgoveți... cereau tot felul de lămuriri plutonierului de jandarmi. POPA, V. 103.
      surse: DLRLC
    • Ce-ai făcut, nenorocitule! izbucni în fața plutonierului, zguduindu-l cu violență de umeri. BART, S. N. 74.
      surse: DLRLC
  • comentariu abreviere plt.
    surse: DOOM 2

etimologie:

  • Pluton + sufix -ier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN