8 definiții pentru pervertire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERVERTÍRE, pervertiri, s. f. Acțiunea de a (se) perverti și rezultatul ei. – V. perverti.

PERVERTÍRE, pervertiri, s. f. Acțiunea de a (se) perverti și rezultatul ei. – V. perverti.

pervertire sf [At: VLAHUȚĂ, O. A. I, 238 / Pl: ~ri / E: perverti] 1 Schimbare în rău Si: degradare, stricare. 2 Determinare a unei evoluții spre cruzime, spre plăcerea de a face rău Si: corupere, degradare. 3 (Spc) Deviere de la normal a judecății morale Si: corpuție, depravare, stricare. 4 Denaturare a funcției normale a unui simț, a unui organ. 5 (Spc) Deviere a instinctului sexual a funcției de perpetuare a speciei, căutând satisfacție fără partener sau în relații însoțite de acte de cruzime.

PERVERTÍRE, pervertiri, s. f. Acțiunea de a perverti și rezultatul ei; perversiune. ♦ Schimbare în rău, denaturare a funcției normale a unui organ. În această boală nu este o pervertire a funcției glandulare, ci o insuficiență sau lipsă totală de glandă. ANATOMIA 245.

PERVERTÍRE s.f. Acțiunea de a perverti și rezultatul ei; stricare, depravare, corupere. [< perverti].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pervertíre s. f., g.-d. art. pervertírii; pl. pervertíri

pervertíre s. f., g.-d. art. pervertírii; pl. pervertíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERVERTÍRE s. 1. v. corupere. 2. v. seducere. 3. v. corupție.

PERVERTIRE s. 1. corupere, decădere, depravare, stricare, viciere, (înv.) degradație. (~ moravurilor.) 2. corupere, corupție, seducere, seducție. (~ unei minore.) 3. corupție, decadență, decădere, depravare, desfrînare, desfrîu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perditie, perversitate, perversiune, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, (înv.) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefacție, (înv. fig.) putrejune. (Starea de ~ din înalta societate.)

Intrare: pervertire
pervertire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pervertire
  • pervertirea
plural
  • pervertiri
  • pervertirile
genitiv-dativ singular
  • pervertiri
  • pervertirii
plural
  • pervertiri
  • pervertirilor
vocativ singular
plural

pervertire

  • 1. Acțiunea de a (se) perverti și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: corupere depravare perversiune stricare
    • 1.1. Schimbare în rău, denaturare a funcției normale a unui organ.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În această boală nu este o pervertire a funcției glandulare, ci o insuficiență sau lipsă totală de glandă. ANATOMIA 245.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi perverti
    surse: DEX '09 DEX '98 DN