6 definiții pentru periodont
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PERIODONT, periodonturi, s. n. (Anat.) Parodonțiu moale. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodonte.
PERIODONT, periodonturi, s. n. (Anat.) Parodonțiu moale. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodonte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
periodont sn [At: DN3 / V: ~nțiu / P: ~ri-o~ / Pl: ~uri / E: fr périodonte, eg periodontium, ger Periodontium] Țesut care înconjoară dintele Si: parodonțiu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERIODONT s.n. Țesut care înconjură dintele; parodonțiu. [Var. periodonțiu s.n. / cf. fr. periodonte, engl. periodontium, germ. Periodontium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERIODONT s. n. periodonțiu. (< fr. périodonte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PERIODONȚIU s.n. v. periodont.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
periodont s. n. (sil. -ri-o-), pl. periodonturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: pe-ri-o-dont
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
- silabație: pe-ri-o-
- pronunție: periodonțĭu
| substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
periodont, periodonturisubstantiv neutru
- 1. Parodonțiu moale. DEX '09 DEX '98sinonime: parodonțiu periodonțiu
- diferențiere Țesut care înconjură dintele. DN
-
etimologie:
- périodonte DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
- periodontium DN
- Periodontium DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.