7 definiții pentru periodonțiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PERIODONȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte.
PERIODONȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
periodonțiu s [At: ABC SĂN. / P: ~ri-o~ / Pl: nct / E: cf fr périodonte] Țesut care înconjoară dintele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERIODONȚIU s. n. țesut care înconjură dintele; parodonțiu moale; parodont, periodont. (< engl. periodontium, germ. Periodontium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PERIODONȚIU n. Țesut în care se ține dintele. [Sil. ri-o-] /<engl. periodontium
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
periodonțiu [iu pron. ĭu] (desp. -ri-o-) s. n., art. periodonțiul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
periodonțiu [țiu pron. țĭu] (-ri-o-) s. n., art. periodonțiul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
periodonțiu s. n. (sil. -ri-o-) [-țiu pron. -țiu], art. periodonțiul
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: pe-ri-o-
- pronunție: periodonțĭu
| substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
periodonțiusubstantiv neutru
etimologie:
- périodonte DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.