14 definiții pentru paria (s.m.) pariah pariat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÁRIA1, paria, s. m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi; p. ext. grup social din care face parte o astfel de persoană. 2. Fig. Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște niciun drept. [Pr.: -ri-a] – Din fr., it. paria.

paria1 smi [At: LEON ASACHI, B. 95/27 / V: (înv) ~ah, ~at / P: ~ri-a / E: fr paria] 1 (În India; în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi. 2 (Pex) Clasă socială din care face parte o astfel de persoană. 3 (Fig) Persoană disprețuită, urgisită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. 4 (Pex) Colectivitate disprețuită, urgisită.

PÁRIA1 s. m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi; p. ext. grup social din care face parte o astfel de persoană. 2. Fig. Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. [Pr.: -ri-a] – Din fr., it. paria.

PÁRIA1 s. m. (În India, la brahmani) Persoană care se află în afara castelor și este lipsită de orice drepturi; p. ext. persoană disprețuită, urgisită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. Între bărbații aceștia care treceau în haine de viligiatură... Ladima se simțea un fel de paria. CAMIL, PETRESCU, N. 85. Urgisit de cer și oameni, le-am răspuns prin urgisirel Am fost paria-n mijlocul țării mele. MACEDONSKI, O. I 11. Eu voi trece nepăsător prin această viață, ca un exilat, ca un paria..! EMINESCU, N. 114.

PÁRIA s.m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Om care nu face parte din nici o castă, fiind lipsit de orice drepturi. 2. Om disprețuit și ocolit de toți, care nu are nici un drept. [Pron. -ri-a. / < fr. paria, cf. hind. parayan].

PÁRIA1 s. m. inv. 1. (în India, la brahmani) om care nu face parte din nici o castă, lipsit de orice drepturi. 2. (fig.) om disprețuit de toată lumea, lipsit de drepturi. (< fr., it. paria)

PÁRIA m. invar. 1) (în India) Persoană aflată în afara castelor și lipsită de orice drepturi. 2) Grup social format din astfel de persoane. 3) fig. Persoană sau colectivitate desconsiderată și repudiată. [Sil. -ri-a] /<fr. paria

pària m. 1. om din ultima castă la Indieni: casta pariilor se considera ca cea mai josnică din toate; 2. fig. om desprețuit de toată lumea.

*pária m., pl. tot așa (fr. paria, din limba Tamulilor [sudu Indiiĭ] parayan). Om din ultima clasă socială în India. Fig. Om disprețuit și respins de toată lumea: leproșiĭ eraŭ odinioară adevărațĭ paria. – Oameniĭ numițĭ paria eraŭ saŭ născuțĭ din părințĭ paria saŭ din ceĭ exclușĭ dintre brahmanĭ. Toate castele-ĭ disprețuĭaŭ și nu se atingeaŭ de eĭ. N’aveaŭ voĭe să locuĭască în orașe, nicĭ să exercite vre-o meserie maĭ curată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!pária1 (-ri-a) s. m., pl. pária


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PARIA, golf al M. Caraibilor (Oc. Atlantic), pe coastele de NE ale Venezuelei, închis la E de ins. Trinidad și mărginit la N de pen. P. Lungime (E-V): c. 160 km. Lățime max. (N-S): 65 km. În el se varsă râul San Juan și unele brațe ale deltei fl. Orinoco. Principalele porturi: Port of Spain și San Fernando (Trinidad și Tobago) și Cuira, Izápa, Pedernales (Venezuela); export petrol minereu de fier, bauxită, cherestea și produse agricole. C. Columb l-a vizitat în a treia sa călătorie (1498).

Intrare: paria (s.m.)
  • silabație: pa-ri-a info
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paria
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
pariah
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pariat
  • pariatul
  • pariatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • pariat
  • pariatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

paria (s.m.) pariah pariat

  • 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Grup social din care face parte o astfel de persoană.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. figurat Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște niciun drept.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Între bărbații aceștia care treceau în haine de viligiatură... Ladima se simțea un fel de paria. CAMIL, PETRESCU, N. 85.
      surse: DLRLC
    • Urgisit de cer și oameni, le-am răspuns prin urgisirel Am fost paria-n mijlocul țării mele. MACEDONSKI, O. I 11.
      surse: DLRLC
    • Eu voi trece nepăsător prin această viață, ca un exilat, ca un paria...! EMINESCU, N. 114.
      surse: DLRLC

etimologie: