12 definiții pentru papucar papucariu păpucar păpucariu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

papucar sm [At: ȚICHINDEAL, F. 115/26 / V: ~riu, păp~, păpucariu / Pl: ~i / E: papuc1 + -ar] (Îrg) 1 Meseriaș care confecționează papuci1 (1-2). 2 (Pgn) Cizmar. 3 Vânzător de papuci (1-2).

PAPUCÁR, papucari, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care face ori repară papuci1 (1); p. gener. cizmar [Var.: (reg.) păpucár s. m.] – Papuc1 + suf. -ar.

PAPUCÁR, papucari, s. m. (Înv. și reg.) Persoană care face ori repară papuci1 (1); p. gener. cizmar [Var.: (reg.) păpucár s. m.] – Papuc1 + suf. -ar.

PAPUCÁR, papucari, s. m. (Învechit și regional) Pantofar, cizmar. – Variantă: păpucár (ȚICHINDEAL, F. 115) s. m.

PĂPUCÁR s. m. v. papucar.

PĂPUCÁR s. m. v. papucar.

PĂPUCÁR s. m. v. papucar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

papucár (înv., reg.) s. m., pl. papucári

papucár s. m., pl. papucári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PAPUCÁR s. v. cizmar, pantofar.

papucar s. v. CIZMAR. PANTOFAR.

Intrare: papucar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papucar
  • papucarul
  • papucaru‑
plural
  • papucari
  • papucarii
genitiv-dativ singular
  • papucar
  • papucarului
plural
  • papucari
  • papucarilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păpucar
  • păpucarul
  • păpucaru‑
plural
  • păpucari
  • păpucarii
genitiv-dativ singular
  • păpucar
  • păpucarului
plural
  • păpucari
  • păpucarilor
vocativ singular
plural
papucariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpucariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)