12 definiții pentru cizmar cismar

cizmár sm [At: I. GOLESCU, ap. DDRF / V: (înv) cijmár, cismár, cișmár / Pl: ~i / E: cizmă + -ar] Persoană care confecționează și repară încălțăminte Si: pantofar, (înv) cizmaș, (îvp) ciubotar, (îrg) papucar, (iuz) cavaf.

CIZMÁR, cizmari, s. m. Meseriaș care confecționează și repară încălțăminte; pantofar, ciubotar. – Cizmă + suf. -ar.

CIZMÁR, cizmari, s. m. Persoană care se ocupă cu confecționarea și repararea încălțămintei; pantofar, ciubotar. – Cizmă + suf. -ar.

CIZMÁR, cizmari, s. m. Meseriaș care se ocupă cu confecționarea și repararea încălțămintei; pantofar, ciubotar.

cizmár s. m., pl. cizmári

cizmár s. m., pl. cizmári

CIZMÁR s. pantofar, (înv. și reg.) papucar, papugiu, (Mold.) ciubotar, (Transilv., Ban., Maram. și Bucov.) șuștăr, (înv.) cavaf.

CIZMÁR ~i m. Meșter care face sau repară încălțăminte; ciubotar; pantofar. /cizmă + suf. ~ar

cismar m. 1. cel ce face cisme; 2. cel ce face orice fel de încălțăminte.

cizmár m. (d. cizmă; bg. sîrb. cizmar). Vest. Făcător de cizme, cĭobotar.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIZMÁR s. pantofar, (înv. si reg.) papucár, papugíu, (Mold.) ciubotár, (Transilv., Ban., Maram. și Bucov.) șúștăr, (înv.) caváf.

NE SUTOR, ULTRA CREPIDAM (lat.) cizmare, nu mai sus de sanda! – Pliniu cel Bătrân, „Naturalis historia”, 35-36. Cuvintele pictorului Apelles adresate unui cizmar care, după ce criticase felul în care era pictată sandaua într-un tablou, încerca să aprecieze și restul tabloului. Astăzi, se adresează acelora care vorbesc despre lucruri ce depășesc competența lor.

Intrare: cizmar
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cizmar cizmarul
plural cizmari cizmarii
genitiv-dativ singular cizmar cizmarului
plural cizmari cizmarilor
vocativ singular cizmarule, cizmare
plural cizmarilor
Surse flexiune: Șăineanu, ed. VI
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cismar cismarul
plural cismari cismarii
genitiv-dativ singular cismar cismarului
plural cismari cismarilor
vocativ singular cismarule, cismare
plural cismarilor

cizmar cismar

etimologie:

  • cizmă + sufix -ar.
    surse: DEX '09 NODEX