13 definiții pentru păduchea păduchi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păduchea1 sf [At: PANN, P. V. I, 74/12 / Pl: ~ele / E: păduche] 1-4 (Înv) Femelă a păduchelui (1-4).

păduchea2 v [At: BIBLIA (1688), 5212/28 / V: (reg; cscj) ~chi / Pzi: ~chez, (reg) păduchi / E: păduche] 1-2 vtr A (se) căuta de păduchi (1-4) pentru a-i omorî Si: a (se) deparazita, a (se) despăduchea. 3 vt (Fig; fam) A examina ceva cu de-amănuntul Si: a purica.

PĂDUCHEÁ, păduchez, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A îndepărta păduchii (1) din păr, de pe corp sau de pe haine; a (se) despăduchea. [Var.: păduchí vb. IV] – Din păduche.

PĂDUCHEÁ, păduchez, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A îndepărta păduchii (1) din păr, de pe corp sau de pe haine; a (se) despăduchea. [Var.: păduchí vb. IV] – Din păduche.

PĂDUCHEÁ, păduchez, vb. I. Refl. (Rar) A-și cerceta părul sau hainele pentru a vedea dacă nu au păduchi, a îndepărta păduchii. V. despăduchea. N-a mers mult de aice și a dat peste două babe păduchindu-se pe prispă afară la soare. SBIERA, P. 290. – Variantă: păduchí, păduchesc (CAMILAR, N. I 385), vb. IV.

A PĂDUCHEÁ ~éz tranz. (capul, corpul, hainele) A curăța de păduchi. /Din păduche

PĂDUCHÍ vb. IV v. păduchea.

PĂDUCHÍ vb. IV v. păduchea.

PĂDUCHÍ vb. IV v. păduchea.

pădúchĭ și -chéz, a -cheá saŭ a -chĭá v. tr. (lat. pedéculo, -áre.Eŭ păduchĭ, tu păduchĭ, el păduche; să păduche). Caut să văd dacă n’are păduchĭ, curăț de păduchĭ, deparazitez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

păducheá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 păducheáză, 1 pl. păduchém; conj. prez. 3 să păduchéze; ger. păduchínd

păducheá vb., ind. prez. 1 sg. păduchéz, 3 sg. păduchează, 1 pl. păduchém; conj. prez. 3 sg. și pl. păduchéze; ger. păduchínd

păduchez, -chiază 3, -cheze 3 conj., -chiam 1 imp., -chind ger. , -chere inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂDUCHEÁ vb. a (se) despăduchea, (Munt.) a (se) purica.

PĂDUCHEA vb. a (se) despăduchea, (Munt.) a (se) purica.

Intrare: păduchea
verb (VT208)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păduchea
  • păduchere
  • păducheat
  • păducheatu‑
  • păduchind
  • păduchindu‑
singular plural
  • păduchea
  • păducheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păduchez
(să)
  • păduchez
  • păducheam
  • păducheai
  • păducheasem
a II-a (tu)
  • păduchezi
(să)
  • păduchezi
  • păducheai
  • păducheași
  • păducheaseși
a III-a (el, ea)
  • păduchea
(să)
  • păducheze
  • păduchea
  • păduche
  • păduchease
plural I (noi)
  • păduchem
(să)
  • păduchem
  • păducheam
  • păduchearăm
  • păducheaserăm
  • păducheasem
a II-a (voi)
  • păducheați
(să)
  • păducheați
  • păducheați
  • păduchearăți
  • păducheaserăți
  • păducheaseți
a III-a (ei, ele)
  • păduchea
(să)
  • păducheze
  • păducheau
  • păduchea
  • păducheaseră
verb (VT404)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păduchi
  • păduchire
  • păduchit
  • păduchitu‑
  • păduchind
  • păduchindu‑
singular plural
  • păduchește
  • păduchiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păduchesc
(să)
  • păduchesc
  • păducheam
  • păduchii
  • păduchisem
a II-a (tu)
  • păduchești
(să)
  • păduchești
  • păducheai
  • păduchiși
  • păduchiseși
a III-a (el, ea)
  • păduchește
(să)
  • păduchească
  • păduchea
  • păduchi
  • păduchise
plural I (noi)
  • păduchim
(să)
  • păduchim
  • păducheam
  • păduchirăm
  • păduchiserăm
  • păduchisem
a II-a (voi)
  • păduchiți
(să)
  • păduchiți
  • păducheați
  • păduchirăți
  • păduchiserăți
  • păduchiseți
a III-a (ei, ele)
  • păduchesc
(să)
  • păduchească
  • păducheau
  • păduchi
  • păduchiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)