opțiuni
  • info

8 definiții pentru otrăvit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OTRĂVIT1 s. n. (Rar) Otrăvire. – V. otrăvi.

OTRĂVIT1 s. n. (Rar) Otrăvire. – V. otrăvi.

otrăvit1 sn [At: PRAV. 109 / E: otrăvi] 1-3 (Rar) Otrăvire (1-3).

OTRĂVIT1 s. n. (Rar) Otrăvire. De vă temeți de vrun otrăvit Lăsați c-om lua noi mai întîi. SEVASTOS, N. 347

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

otrăvit (desp. o-tră-) s. n.

otrăvit (o-tră-) s. n.

otrăvit s. n. (sil. -tri-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OTRĂVIT s. intoxicare, intoxicație, otrăvire.

OTRĂVIT s. intoxicare, intoxicație, otrăvire.

Intrare: otrăvit (s.n.)
  • silabație: o-tră-vit info
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrăvit
  • otrăvitul
  • otrăvitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • otrăvit
  • otrăvitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

otrăvitsubstantiv neutru

  • 1. rar Intoxicare, intoxicație, otrăvire. DEX '09 DLRLC
    sinonime: intoxicare intoxicație otrăvire
    • format_quote De vă temeți de vrun otrăvit Lăsați c-om lua noi mai întîi. SEVASTOS, N. 347. DLRLC
etimologie:
  • vezi otrăvi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.