13 definiții pentru ort (monedă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORT1, orți, s. m. (Înv. și pop.) Monedă de argint de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr-un leu vechi (sau dintr-un taler). ◊ Ortul starostesc (sau vătășesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Țara Românească) plătită unui staroste pentru vinul adus la vânzare în târguri. ◊ Expr. (Fam.) A(-și) da ortul popii = a muri. Tot doi bani (sau lei) și un ort = totuna, la fel de neînsemnat. – Din pol. ort, germ. Ort.

ort1 [At: M. COSTIN, O. 257 / V: (îrg) ord / Pl: (1-8) orți, (6-7) ~uri / E: pn ort, ger Ort] 1 sm (Îvp) Monedă de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr-un leu. 2 sm (Îvp; îe) Cot de un ~ și ață de un zlot Se spune atunci când cineva, după muncă multă, nu primește nici o recompensă. 3 sm (Fam; îe) A-(și) da ~tul popii A muri. 4 sm (Îvp; îe) Tot doi bani (sau lei) și un ~ Lucru obișnuit, fără importanță. 5 sm (Îae) Tot atât. 6 smn (Înv) A patra parte dintr-o sută Si: douăzeci și cinci. 7 smn (Trs; Olt) Douăzeci și cinci de fuioare legate împreună, după melițat. 8 sm (Îvr) Unitate de măsură a lungimii nedefinită mai îndeaproape.

ORT1, orți, s. m. (Înv. și pop.) Monedă de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr-un leu vechi (sau dintr-un taler). ◊ Ortul starostesc (sau vătășesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Țara Românească) plătită unui staroste pentru vinul adus la vânzare în târguri. ◊ Expr. (Fam.) A(-și) da ortul popii = a muri. Tot doi bani (sau lei) și un ort = totuna, la fel de neînsemnat. – Din pol. ort, germ. Ort.

ORT2, orți, s. m. (Învechit și popular) Monedă mică valorînd a patra parte dintr-un leu vechi. Vine-o fată, pune ortul Mortului pe piept. COȘBUC, P. II 54. Taleri trei mii patru sute cincizeci și șapte ș-un ort. HASDEU, R. V. 63. Am băgat mîna pînă-n cot Și n-am găsit nici un ort. TEODORESCU, P. P. 130. ◊ Expr. (Familiar) A da ortul popii = a muri. Azi noapte, cu luna și plopii Opt bolnavi au dat ortul popii. ARGHEZI, V. 183. De foame nu dau popii ortul Eu iarna singură-mi țes tortul. COȘBUC, P. I 128. Și-n urmă, dînd ortul popei, o voi duce și-n mormînt. HASDEU, R. V. 116.

ORT orți m. înv. Monedă măruntă egală cu un sfert de leu vechi cu circulație și în Țara Moldovei. ◊ ~ul strămoșesc (sau vătășesc) taxă specială stabilită de staroste pentru vânzarea vinului. Tot doi bani și un ~ la fel de neînsemnat. A(-și) da ~ul popii a muri; a deceda. /<pol. ort, germ. Ort

ort m. a patra parte dintr’un leu vechiu, adică zece parale: a da ortul popii, a muri (aluziune la paraua de argint ce se pune mortului în degetul cel mic dela mâna dreaptă, ca s’aibă cu ce plăti spre a trece vămile văzduhului). [Sas. ORT].

ort m. (sas. ort, sfert de monetă; ung. pol. rut. ort). Vechĭ. Un sfert de leŭ, adică zece parale (ceĭa ce diferea după cum eraŭ leiĭ turceștĭ orĭ nemțeștĭ): la 1715 un ort valora în Moldova o vadră de vin (Ĭorga, Negoț. 221). Azĭ. Fam. A da ortu popiĭ, a muri. Trans. Arg. Legătură de 25 de fuĭoare (un sfert de sută) orĭ de 25 de păstrăvĭ. V. mangîr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ort1 (monedă) (înv., pop.) s. m., pl. orți


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ort (órți), s. m. – Ban, mai ales cu privire la monede vechi. Germ. Ort (Tiktin; Borcea 200), cf. mag., pol. ort (Gáldi, Dict., 180).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

să moară Bibi / mama / ortu’ expr. (vulg.) folosită pentru a convinge un interlocutor de adevărul unei afirmații anterioare.

Intrare: ort (monedă)
ort2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ort
  • ortul
  • ortu‑
plural
  • orți
  • orții
genitiv-dativ singular
  • ort
  • ortului
plural
  • orți
  • orților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ort (monedă)

  • 1. învechit popular Monedă de argint de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr-un leu vechi (sau dintr-un taler).
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Vine-o fată, pune ortul Mortului pe piept. COȘBUC, P. II 54.
      surse: DLRLC
    • Taleri trei mii patru sute cincizeci și șapte ș-un ort. HASDEU, R. V. 63.
      surse: DLRLC
    • Am băgat mîna pînă-n cot Și n-am găsit nici un ort. TEODORESCU, P. P. 130.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ortul starostesc (sau vătășesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Țara Românească) plătită unui staroste pentru vinul adus la vânzare în târguri.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie familiar A(-și) da ortul popii = muri (vb.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Azi noapte, cu luna și plopii Opt bolnavi au dat ortul popii. ARGHEZI, V. 183.
        surse: DLRLC
      • De foame nu dau popii ortul Eu iarna singură-mi țes tortul. COȘBUC, P. I 128.
        surse: DLRLC
      • Și-n urmă, dînd ortul popei, o voi duce și-n mormînt. HASDEU, R. V. 116.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie Tot doi bani (sau lei) și un ort = la fel de neînsemnat.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: totuna

etimologie: