11 definiții pentru orcan
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORCAN, orcane, s. n. 1. (Met.) Ciclon tropical care se manifestă în sudul Asiei. 2. (Înv.) Uragan. – Din germ. Orkan.
ORCAN, orcane, s. n. 1. (Met.) Ciclon tropical care se manifestă în sudul Asiei. 2. (Înv.) Uragan. – Din germ. Orkan.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
orcan smn [At: AR (1829), 681/13 / Pl: ~e și (rar) ~uri, ~i / E: ger Orkan] (Asr) Uragan.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORCAN, orcane, s. n. (Învechit și arhaizant) Uragan. Văzduhul se cutremură ca la suflarea orcanului. SADOVEANU, O. I 106. Auzul îi urlă ca un orcan. DELAVRANCEA, S. 28. Orcanul însuși stă domol Și-n ginduri dulci se pierde. COȘBUC, P. I 65. ◊ Fig. Mă topesc tainic, însă mereu De ale patimilor orcane. EMINESCU, O. I 26.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORCAN s. n. (met.) ciclon tropical care se manifestă în sudul Asiei. (< germ. Orkan)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orcan n. uragan; fig. ale patimilor orcane EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*orcán, V. uragan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
organ3[1] sn vz orcan
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orcan (ciclon) s. n., pl. orcane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
orcan (ciclon) s. n., pl. orcane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orcan s. n., pl. orcane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
orcan (-ni), s. n. – Uragan. Germ. Orkan (Candrea; Scriban). Termen literar, fără uz curent.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
orcan, orcanesubstantiv neutru
- 1. Ciclon tropical care se manifestă în sudul Asiei. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- 2. Uragan. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: uragan
- Văzduhul se cutremură ca la suflarea orcanului. SADOVEANU, O. I 106. DLRLC
- Auzul îi urlă ca un orcan. DELAVRANCEA, S. 28. DLRLC
- Orcanul însuși stă domol Și-n gînduri dulci se pierde. COȘBUC, P. I 65. DLRLC
- Mă topesc tainic, însă mereu De ale patimilor orcane. EMINESCU, O. I 26. DLRLC
-
etimologie:
- Orkan DEX '09 DEX '98 MDN '00