uragan sn [At: AR (1832) 304²/26 / Pl: ~e / E: fr ouragan] (Met) 1 Ciclon tropical cu viteză mare de deplasare Si: (asr) orean. 2 (Pgn) Vânt foarte puternic cu acțiune distrugătoare, însoțit adesea de ploi torențiale Si: (asr) orean, furtună (4), vijelie. 3 (Fig) Împrejurări potrivnice, distrugătoare. 4 (Fig) Manifestări impetuoase, violente. 5 (Fig) Tulburare sufletească violentă. 6 (Fig) Intensitate foarte mare a unui zgomot.

URAGAN, uragane, s. n. Vînt puternic cu acțiuni distrugătoare, uneori însoțit de ploi torențiale. Apoi fugarii, scăpați la mal, începură să alerge mînați de uragan spre pînza neagră de pădure, care se zărea la o fugă de cal și părea totuna cu nourii. SADOVEANU, O. III 75. Prin armonie imitativă poetul ne face să auzim chiar urletul sinistru al uraganului. GHEREA, ST. CR. III 299. ◊ Fig. O liniște nesfîrșită plutea pe fînațuri. Parcă niciodată nu sunase în preajmă sălbaticul uragan al războiului. SADOVEANU, O. VII 25. Împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. EMINESCU, O. I 146. Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă. ALECSANDRI, P. A. 152.

URAGAN s.n. Vînt puternic cu acțiuni distrugătoare, însoțit adesea de ploi torențiale. [< fr. ouragan, cf. sp. huracan < cuv. caraib].

URAGAN s. n. ciclon tropical; (p. ext.) vânt puternic, cu acțiuni distrugătoare, însoțit adesea de ploi torențiale. ◊ (fig.) dezlănțuire impetuoasă de pasiuni. (< fr. ouragan)

URAGAN ~e n. 1) Ciclon tropical, caracterizat prin vânt foarte violent și ploaie torențială, care aduce distrugeri mari; vijelie. 2) Vânt violent însoțit de ploaie. 3) fig. Forță distrugătoare. /<fr. ouragan

uragan m. 1. furtună mare; fig. să dea piept cu uraganul ridicat de semiluna EM.; 2. agitațiune confuză: un uragan de glasuri ce clocotia prin lume AL.

*uragán n., pl. e (fr. ouragan, sp. huracán, cuv. din limba Caraĭbilor). Vijălie impetuoasă și cu vîrtejurĭ care pornește din zona tropică și bîntuĭe pin Antile și împrejurimĭ. Fig. Colosală deslănțuire de pasiunĭ: uragan politic. – Fals orcan (Trans.), după germ. orkan.

uragan s. n., pl. uragane

uragan s. n., pl. uragane

uragan s. n., pl. uragane

URAGAN s. v. ciclon.

URAGAN s. (MET.) ciclon, taifun. (~ bate mai ales în regiunile tropicale.)

URAGÁN (< fr., cuv. amerindian huracán) s. n. 1. Ciclon tropical cu viteză mare de deplasare (care atinge sau depășește 64 noduri/oră = 118 km/oră) și care se manifestă în special în M. Caraibilor; p. gener. orice vânt care atinge sau depășește 12 grade pe scara Beaufort. 2. Fig. Declanșare bruscă și puternică de sentimente, pasiuni etc.