8 definiții pentru orc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORC s. m. (Rar) Infern. – Din germ. Orkus.

ORC s. m. (Rar) Infern. – Din germ. Orkus.

orc sm [At: EMINESCU, O. IV, 400 / V: (reg) ~ca sfa / E: ger Orkus, lat orcus] (Nob) Infern.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: orc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orc
  • orcul
  • orcu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • orc
  • orcului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F99.1)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orca
  • orca
plural
genitiv-dativ singular
  • orca
  • orcăi
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orcsubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.