11 definiții pentru noruț
- explicative DEX (5)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- tezaur (1)
Explicative DEX
NORUȚ, noruți, s. m. (Rar) Norișor. – Nor + suf. -uț.
noruț sm [At: PAMFILE, VĂZD. 61 / Pl: ~i / V: nuor~ sm / E: nor1 + -uț] 1-2 (Reg; șhp) Norișor (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NORUȚ, noruți, s. m. Norișor. – Nor + suf. -uț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
NORUȚ, noruți, s. m. Norișor. Fost-am, zău, sub cel noruț, Fost-am la cap la codruț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 510.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuoruț sm vz noruț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
noruț (rar) s. m., pl. noruți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
noruț (rar) s. m., pl. noruți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
noruț s. m., pl. noruți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NORUȚ s. v. norișor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NORUȚ s. (MET.) norișor, noruleț, nouraș, (pop.) nourel.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
NORUȚ s. m. (Prin Transilv., Maram., Bucov.) Norișor. cf. pamfile, văzd. 61. Fost-am, zău, sub cel noruț, Fost-am la cap de codruț. JARNIK-BÎRSEANU, D. 510, cf. ȚIPLEA, P. P. 113, A v 20. – pl.: noruți. – Și: nuoruț s. m. alr i 1 240/273. – Nor1 + suf. -uț.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de alina.nec
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
noruț, noruțisubstantiv masculin
-
- Fost-am, zău, sub cel noruț, Fost-am la cap la codruț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 510. DLRLC
-
etimologie:
- Nor + -uț. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.