18 definiții pentru negocia

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEGOCIA, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc. ♦ A intermedia, a mijloci o afacere, o căsătorie. 2. A efectua diverse operații comerciale (de vânzări de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] – Din fr. négocier.

NEGOCIA, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc. ♦ A intermedia, a mijloci o afacere, o căsătorie. 2. A efectua diverse operații comerciale (de vânzări de titluri, de rente etc.). [Pr.: -ci-a] – Din fr. négocier.

negocia v [At: CR (1829), 1932/5 / P: ~ci-a / V: (înv) ~ția / Pzi: ~iez / E: fr négocier] 1-3 vtri A duce tratative pentru încheierea unei convenții politice, economice etc. Si: a parlamenta, a trata, (îvp) a neguța (1). 4 vt A intermedia o afacere, o căsătorie. 5 vt (Pex) A încheia o căsătorie în urma unor discuții și pe baza unor condiții prealabile Si: a târgui. 6 vt A efectua diverse operații comerciale de vânzări de titluri, de rente etc., ceea ce presupune negocieri (1) prealabile. Si: a comercializa. 7 vt (Fam) A se pune de acord asupra prețului unor mărfuri.

NEGOCIA, negociez, vb. I. Tranz. A trata încheierea unei convenții (economice, politice, culturale etc.). În toate administrațiile publice mișunau samsari care negociau tot felul de afaceri cu miniștrii. PAS, Z. IV 147. ♦ (În regimul capitalist) A trafica efecte publice; a converti în bani o hîrtie de valoare.

NEGOCIA vb. I. tr. 1. A discuta, a trata încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc. 2. (În capitalism) A trafica efecte publice; a converti în bani o hîrtie de valoare. [Pron. -ci-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. négocier, cf. lat. negotiari].

NEGOCIA vb. tr. 1. a trata încheierea unei convenții; a discuta pentru a ajunge la o înțelegere. ◊ a mijloci o afacere, o căsătorie. 2. a vinde și a cumpăra efecte publice; a converti o hârtie de valoare în bani. (< fr. négocier)

A NEGOCIA ~ez 1. intranz. (despre părți oficiale interesate) A duce tratative în vederea unor convenții (economice, politice etc.); a trata. 2. tranz. 1) (afaceri, căsătorii etc.) A susține ca intermediar; a mijloci; a intermedia. 2) (rente, titluri, hârtii de valoare etc.) A transmite prin operații comerciale. [Sil. -ci-a] /<fr. négocier

negocià v. 1. a face negoț; 2. a trata o afacere cu cineva; 3. a ceda altuia o poliță sau efecte comerciale.

negociéz v. intr. (fr. négocier, d. lat. negotiari; it. negoziare. V. negoț). Fac trafic întins: a negocia în America. V. tr. Tratez o afacere: negocia o vînzare. Cedez altuĭa o poliță saŭ alte efecte comerciale.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

negocia (a ~) (desp. -ci-a) vb., ind. prez. 1 sg. negociez (desp. -ci-ez), 3 negocia, 1 pl. negociem; conj. prez. 1 sg. să negociez, 3 să negocieze; ger. negociind (desp. -ci-ind)

negocia (a ~) (-ci-a) vb., ind. prez. 3 negociază, 1 pl. negociem (-ci-em); conj. prez. 3 să negocieze; ger. negociind (-ci-ind)

negocia vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. negociez, 3 sg. și pl. 1 pl. negociem (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. și pl. negocieze, ger. negociind (sil. -ci-ind)

negocia (ind. prez. 3 sg. și pl. negociază, 1 pl. negociem, ger. negociind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEGOCIA vb. v. intermedia, interpune, media, mijloci.

NEGOCIA vb. 1. a trata. (A ~ încheierea unei tranzacții.) 2. a trafica, (pop.) a sămsări. (A ~ valori, efecte publice.) 3. v. parlamenta.

NEGOCIA vb. 1. a trata. (A ~ încheierea unei tranzacții.) 2. a trafica, (pop.) a sămsări. (A ~ valori, efecte publice.) 3. a parlamenta, a trata. (A ~ cu partea adversă.)

negocia vb. v. INTERMEDIA. INTERPUNE. MEDIA. MIJLOCI.

Intrare: negocia
  • silabație: -ci-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negocia
  • negociere
  • negociat
  • negociatu‑
  • negociind
  • negociindu‑
singular plural
  • negocia
  • negociați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negociez
(să)
  • negociez
  • negociam
  • negociai
  • negociasem
a II-a (tu)
  • negociezi
(să)
  • negociezi
  • negociai
  • negociași
  • negociaseși
a III-a (el, ea)
  • negocia
(să)
  • negocieze
  • negocia
  • negocie
  • negociase
plural I (noi)
  • negociem
(să)
  • negociem
  • negociam
  • negociarăm
  • negociaserăm
  • negociasem
a II-a (voi)
  • negociați
(să)
  • negociați
  • negociați
  • negociarăți
  • negociaserăți
  • negociaseți
a III-a (ei, ele)
  • negocia
(să)
  • negocieze
  • negociau
  • negocia
  • negociaseră
negoția
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

negocia, negociezverb

  • 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice, politice, culturale etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: trata
    • format_quote În toate administrațiile publice mișunau samsari care negociau tot felul de afaceri cu miniștrii. PAS, Z. IV 147. DLRLC
    • 1.1. A intermedia, a mijloci o afacere, o căsătorie. DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. A efectua diverse operații comerciale (de vânzări de titluri, de rente etc.). DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 2.1. (În regimul capitalist) A trafica efecte publice; a converti în bani o hârtie de valoare. DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.