13 definiții pentru necum (adv.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECÚM adv., conj. (Înv. și pop.) 1. Adv. Nicidecum. 2. Conj. (Și) cu atât mai puțin; darămite. (în construcții afirmative) Cu atât mai mult, dar încă. – Pref. ne- + cum.

necum [At: CORESI, EV. 112 / V: (reg) nicum av / E: ne- + cum] (Îvp) 1-3 av Nicidecum (1-3). 4 av (Îcr „ci”) Nu numai... ci și. 5 av (Îlc) ~ că Numai că. 6 av (Îal) Cu toate acestea. 7 av (Cu valoare cumulativă; îal) În afară de faptul că... 8 av (Îlc) ~ să Nu numai că... 9 av (Îal) Nici vorbă să... 10 c (Îcr „nici”; cu valoare copulativă) Și cu atât mai puțin. 11 c Darămite. 12 c (În construcții afirmative) Cu atât mai mult. 13 c (În construcții afirmative) Dar încă.

NECÚM adv., conj. (Înv. și pop.) 1. Adv. Nicidecum. 2. Conj. (Și) cu atât mai puțin; darămite. ♦ (În construcții afirmative) Cu atât mai mult, dar încă. – Ne- + cum.

NECÚM adv. Cu atît mai puțin, darămite; nicidecum. Nu mai putea nici picioarele să și le miște, necum să mai tîrască și căruțul. ISPIRESCU, L. 373. Pasăre măiastră nu vine pe aici, necum om pămîntean. CREANGĂ, P. 90. Și... ce e la Dobrișean E doar numai la Sultan, Necum la măria-ta, Necum în toată țara. TEODORESCU, P. P. 473.

necúm adv. (ne și cum). Dar încă, cu atît maĭ puțin: pasăre măĭastrănu vine pe aicĭ, necum om pămîntean (Crg.)!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

necúm (înv., pop.) adv., conjcț.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NECÚM adv. v. defel, deloc, nicicum, nicidecum.

necum adv. v. DEFEL. DELOC. NICICUM. NICIDECUM.

Intrare: necum (adv.)
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • necum

necum (adv.)

etimologie:

  • Prefix ne- + cum.
    surse: DEX '09