13 definiții pentru neîndemânatic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neîndemânatic, ~ă [At: I. IONESCU, C. 66/9 / Pl: ~ici, ~ice / E: ne- + îndemânatic] 1 a (Înv) Care incomodează Si: incomod, stânjenitor, (înv) nepotrivit (6) 2-3 smf, a (Persoană) care nu are îndemânare, iscusință, siguranță sau competență într-o acțiune Si: inabil, nepriceput (14-15), nesigur, stângaci, (rar) nătâng (8), (reg) macuc, natantol, năsărâmb, nebleznic, (înv) nepricepător (2). 4 a Care denotă lipsă de îndemânare, de iscusință sau de siguranță Si: stângaci.

NEÎNDEMÂNÁTIC, -Ă, neîndemânatici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care nu are îndemânare, abilitate, pricepere, siguranță; nepriceput; care trădează lipsă de îndemânare, de pricepere sau de siguranță; stângaci. – Pref. ne- + îndemânatic.

NEÎNDEMÂNÁTIC, -Ă, neîndemânatici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Care nu are îndemânare, abilitate, pricepere, siguranță; nepriceput; care trădează lipsă de îndemânare, de pricepere sau de siguranță; stângaci. – Ne- + îndemânatic.

neîndemânatic a. lipsit de îndemânare, nedibaciu.

neîndămănatic, ~ă[1] a vz neîndemânatic

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

neîndemănatic, ~ă[1] a vz neîndemânatic

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

NEÎNDEMÎNÁTIC, -Ă, neîndemînatici, -e, adj. Care este lipsit de abilitate, care n-are îndemînare; stîngaci. Încercare neîndemînatică. ◊ (Adverbial) Îndată ce prima lacrimă îi alunecă pe obraz, se repede cu mîinile și o șterge neîndemînatic. SAHIA, N. 49.

neîndemănátic, -ă adj. Care nu e îndemănatic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neîndemânátic adj. m., pl. neîndemânátici; f. neîndemânátică, pl. neîndemânátice

neîndemânátic adj. m., pl. neîndemânátici; f. sg. neîndemânátică, pl. neîndemânátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEÎNDEMÂNÁTIC adj. neajutorat, nepriceput, stângaci, (livr.) inabil, (rat) neajutat, (reg.) natantol.

NEÎNDEMÎNATIC adj. neajutorat, nepriceput, stîngaci, (livr.) inabil, (rar) neajutat, (reg.) natantol.

Intrare: neîndemânatic
neîndemânatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neîndemânatic
  • neîndemânaticul
  • neîndemânaticu‑
  • neîndemânatică
  • neîndemânatica
plural
  • neîndemânatici
  • neîndemânaticii
  • neîndemânatice
  • neîndemânaticele
genitiv-dativ singular
  • neîndemânatic
  • neîndemânaticului
  • neîndemânatice
  • neîndemânaticei
plural
  • neîndemânatici
  • neîndemânaticilor
  • neîndemânatice
  • neîndemânaticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neîndemânatic

etimologie:

  • Prefix ne- + îndemânatic.
    surse: DEX '09