16 definiții pentru na


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

na1 [At: VARLAAM, C. 392 / E: cf alb na, bg на, ngr να, mg na] 1-2 i, av (Fam) Poftim! 3 i (Îe) ~-ți-o (bună) sau ~-ți-o frântă (că ți-am dres-o) Se spune pentru a arăta contrarietate, surpriză, decepție etc. 4 i (Îae) Se spune pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. 5 i Cuvânt care însoțește gestul unei lovituri. 6 sf (Pex; în limbajul copiilor; are) Bătaie. 7 i Cuvânt care exprimă nemulțumire. 8 i Cuvânt care exprimă nerăbdare. 9 i Cuvânt care exprimă surprindere față de ceva neplăcut. 10 i Cuvânt care exprimă nervozitate Si: ei!, poftim! 11 i (Cu sens conclusiv) Gata! 12 i (Are) Strigăt cu care se cheamă sau se alungă unele animale domestice. 13 i Strigăt de voie bună folosit ca refren în unele jocuri și cântece populare.

NA interj. 1. (Fam., cu valoare verbală) Poftim! ia! ține! ◊ Expr. Na-ți-o (bună) sau na-ți-o frântă (că ți-am dres-o), se spune pentru a arăta contrarietate, surpriză, decepție sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. ♦ Exclamație care însoțește gestul unei lovituri; p. ext. (în limbajul copiilor, de obicei repetat, cu valoare de substantiv) bătaie. 2. (Exprimă nerăbdare, nemulțumire, surprindere față de un lucru neplăcut) Iată! uite! ei! 3. Strigăt cu care se cheamă sau se gonesc unele animale domestice. 4. (Adesea repetat) Strigăt de voie bună folosit ca refren în unele jocuri și cântece populare. – Cf. alb., bg., ngr., magh. na.

NA interj. 1. (Fam., cu valoare verbală) Poftim! ia! ține! ◊ Expr. Na-ți-o (bună) sau na-ți-o frântă (că ți-am dres-o), se spune pentru a arăta contrarietate, surpriză, decepție sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva. ♦ Exclamație care însoțește gestul unei lovituri; p. ext. (în limbajul copiilor, de obicei repetat, cu valoare de substantiv) bătaie. 2. (Exprimă nerăbdare, nemulțumire, surprindere față de un lucru neplăcut) Iată! uite! ei! 3. Strigăt cu care se cheamă sau se gonesc unele animale domestice. 4. (Adesea repetat) Strigăt de voie bună folosit ca refren în unele jocuri și cântece populare. – Cf. alb., bg., ngr., magh. na.

NA interj. 1. (Adesea cu valoare de verb) Poftim, ia, ține. Na, să-ți cumperi haine și casă și pîne. ALECSANDRI, P. A. 50. Na, mîndruțo, vin și bea, Că mai mult nu mi-i vedea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. ◊ (Urmat de formele neaccentuate ale dativului pronumelui personal de persoana a II-a și ale acuzativului pronumelui personal de persoana a III-a) Na-ți-le pe toate.Fragi i-am dat, ea mi-a zis: «Na-le! Ți-am cerut eu ție fragi?». COȘBUC, P. I 49. Na-ți bani în locul grăului ce mai ai a lua și lasă-mă în pace. CREANGĂ, P. 160. Amor... Na-ți și arc, na-ți și săgeată, na-ți și ghimpul cu venin. CONACHI, P. 226. ◊ Expr. Na-ți-o bună! sau na-ți-o frîntă (sau bună) că ți-am dres-o! sau na-ți-o bună că ți-am frînt-o! v. bun4 (II 1). ♦ Însoțește gestul unei lovituri, al bătăii; p. ext. (în limbajul folosit de cei mai în vîrstă – repetat, cînd se adresează copiilor) bătaie. Prinde cucoșul și-i dă o bătaie bună, zicînd: na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea. CREANGĂ, la CADE. 2. (Exprimă nemulțumire, nerăbdare, surprindere) Iată, iacă, uite; ei! Na! că făcui pacostea și frăține-meu. CREANGĂ, P. 46. Na! c-am stins focul și am uitat să-mi aprind luleaua. id. ib. 132. Na! te pricepi acu? NEGRUZZI, S. III 20. ◊ (Repetat) Na, na, na, măria-ta! parcă astă grijă am eu acum? CREANGĂ, A. 108. 3. Strigăt cu care chemăm sau (mai rar) îndepărtăm unele animale domestice. Țibă! Hormuz; na! Balan... dați-vă-n laturi, cotarle! CREANGĂ, P. 147. 4. (În jocuri și cîntece populare, de obicei repetat) Strigăt de voie bună, refren.

NA interj. 1) fam. (se folosește pentru a arăta că o persoană dă ceva altei persoane) Poftim; ia; ține. ◊ Na-ți-o bună! se spune pentru a exprima mirare și nemulțumire când se produce ceva neașteptat și, de obicei, neplăcut. Na-ți-o bună, că ți-am dres-o! se spune când cineva face fără să vrea ceva rău sau nu este de acord cu cele spuse de altcineva. 2) (se folosește pentru a exprima nemulțumire, surprindere, nerăbdare) Poftim; uite; iată. 3) (se folosește, de obicei repetat, pentru a chema unele animale să se apropie sau să stea pe loc). 4) (se folosește pentru a însoți gestul unei lovituri date unei persoane sau unui animal). 5) (se folosește, de obicei repetat, ca strigăt de voie bună în unele cântece și jocuri populare). /cf. alb., bulg., ung., ngr. na

na! int. 1. iată: na! că sa stins luleaua AL.; 2. primește: na zece lei; 3. fam. bătaie: na și iar na! [Onomatopee]. ║ n. decât doi ți-oiu da mai bine un na PANN.

na interj. (ngr. ná, ca să, na, de unde și sîrb. bg. rus. pol. na). Iacăte, uĭte, vezĭ, poftim, promete: Na! Na-l! Na-o! Na-țĭ! Na-vă! Na-țĭ-o! Na-v’il! Na-v’o! Na mîncare! Na bătaĭe! Na, că vine și el! Na: făcu-ĭ prostia! Arată supriza și necazu: Na! Da ce? Vreĭ să plătesc eŭ? Na-țĭ-o bună! iacătă o surpriză neplăcută! Na-țĭ-o frîntă, că țĭ-am dres-o, se zice ironic cînd cine-va îțĭ restitue stricat un lucru pe care i l-aĭ dat ca să-l dreagă, și tot pretinde că ți l-a dres. V. na-na-na.

na-na-na interj. care arară mersu grăbit (d. na): caliciĭ veneaŭ na-na-na la pomană, pungașu o luase na-na-n-a (fugea) de frica polițiiĭ V. săĭtoc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NA interj. ia!, poftim!, ține! (~! un covrig.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

na interj.1. Ia, ține (constituie o invitație reală sau ironică cînd se dă ceva). – 2. Bine, asta mai lipsea (arată surpriza). – Mr. na. Sl. (bg., sb., cr., slov., pol., rus.) na (Cihac, II, 207; Tiktin), cf. ngr. νά, alb. na. De origine obscură, după Philippide, II, 725.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

na-ha hăiț! / șah! expr. (țig.) nu vorbi / nu spune / nu recunoaște nimic!

Intrare: na
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • na

na

  • exemple
    • Na, să-ți cumperi haine și casă și pîne. ALECSANDRI, P. A. 50.
      surse: DLRLC
    • Na, mîndruțo, vin și bea, Că mai mult nu mi-i vedea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312.
      surse: DLRLC
    • Na-ți-le pe toate.
      surse: DLRLC
    • Fragi i-am dat, ea mi-a zis: «Na-le! Ți-am cerut eu ție fragi?». COȘBUC, P. I 49.
      surse: DLRLC
    • Na-ți bani în locul grăului ce mai ai a lua și lasă-mă în pace. CREANGĂ, P. 160.
      surse: DLRLC
    • Amor... Na-ți și arc, na-ți și săgeată, na-ți și ghimpul cu venin. CONACHI, P. 226.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Na-ți-o (bună) sau na-ți-o frântă (că ți-am dres-o), se spune pentru a arăta contrarietate, surpriză, decepție sau pentru a marca lipsa de acord cu cele spuse de cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Exclamație care însoțește gestul unei lovituri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Prinde cucoșul și-i dă o bătaie bună, zicînd: na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea. CREANGĂ, la CADE.
        surse: DLRLC
  • 2. Exprimă nerăbdare, nemulțumire, surprindere față de un lucru neplăcut:
    exemple
    • Na! că făcui pacostea și frăține-meu. CREANGĂ, P. 46.
      surse: DLRLC
    • Na! c-am stins focul și am uitat să-mi aprind luleaua. CREANGĂ, P. 132.
      surse: DLRLC
    • Na! te pricepi acu? NEGRUZZI, S. III 20.
      surse: DLRLC
    • repetat Na, na, na, măria-ta! parcă astă grijă am eu acum? CREANGĂ, A. 108.
      surse: DLRLC
  • 3. Strigăt cu care se cheamă sau se gonesc unele animale domestice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Țibă! Hormuz; na! Balan... dați-vă-n laturi, cotarle! CREANGĂ, P. 147.
      surse: DLRLC
  • 4. adesea repetat Strigăt de voie bună folosit ca refren în unele jocuri și cântece populare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: