9 definiții pentru mărunțit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂRUNȚIT s. n. Faptul de a mărunți. – V. mărunți.
MĂRUNȚIT s. n. Faptul de a mărunți. – V. mărunți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
MĂRUNȚIT s. n. (Rar, numai în expr.) Pe mărunțite = cu pași mici și deși. Budulea cel bătrîn șchiopăta sprinten și pe mărunțite. SLAVICI, N. I 165. – Formă gramaticală: (în expr.) mărunțite.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mărunțit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mărunțit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mărunțit s. n. (pl. mărunțite în loc. pe ~)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mărunțite (pe ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!mărunțite (pe ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂRUNȚIT s. v. tocare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRUNȚIT s. mărunțire, tocare, tocat. (~ cepei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: mărunțit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
mărunțitsubstantiv neutru
-
- Pe mărunțite = cu pași mici și deși. DLRLC
- Budulea cel bătrîn șchiopăta sprinten și pe mărunțite. SLAVICI, N. I 165. DLRLC
-
-
- comentariu Formă gramaticală: mărunțite. DLRLC
etimologie:
- mărunți DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.