opțiuni
  • info

10 definiții pentru tocare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCARE s. f. Acțiunea de a toca. – V. toca.

TOCARE s. f. Acțiunea de a toca. – V. toca.

tocare sf [At: POLIZU / Pl: (rar) ~cări / E: toca1] 1 (Înv) Batere a toacei (1) Si: (înv) tocat1 (1). 2 Tăiere a unui material în bucăți foarte mărunte (transformându-l în pastă) Si: tocat1 (2). 3 (Reg) Mărunțire a pământului Si: (reg) tocat1 (3). 4 (Reg) Spargere a lemnelor pentru foc Si: (reg) tocat1 (4). 5 (Fam; fig) Cheltuire fără chibzuială a banilor, a averii Si: tocat1 (5). 6 (Fam; fig) Ruinare a cuiva Si: tocat1. 7 Despicare a firului de păr Si: tocat1 (7). 8 Destrămare a materialelor textile din cauza folosirii îndelungate Si: (reg) tocat1 (8).

TOCARE, tocări, s. f. Acțiunea de a toca.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tocare s. f., g.-d. art. tocării

tocare s. f., g.-d. art. tocării

tocare s. f., g.-d. art. tocării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOCARE s. mărunțire, mărunțit, tocat. (~ cepei.)

TOCARE s. v. aruncare, azvârlire, cheltuire, irosire, risipire, zvârlire.

TOCARE s. mărunțire, mărunțit, tocat. (~ cepei.)

tocare s. v. ARUNCARE. AZVÎRLIRE. CHELTUIRE. IROSIRE. RISIPIRE. ZVÎRLIRE.

Intrare: tocare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocare
  • tocarea
plural
  • tocări
  • tocările
genitiv-dativ singular
  • tocări
  • tocării
plural
  • tocări
  • tocărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tocare, tocărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi toca DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.