16 definiții pentru multiplu (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MULTÍPLU, -Ă, multipli, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Mat.) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat; produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg. 2. S. m. (Mat.) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea-tip, considerate în raport cu aceasta. 3. Adj. (La pl.) Care este în număr mai mare și de mai multe feluri; numeros, felurit. 4. Adj. (La sg.) Care are o structură complexă, care prezintă aspecte diverse; multilateral. – Din fr. multiple, lat. multiplus.

MULTÍPLU, -Ă, multipli, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Mat.) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat; produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg. 2. S. m. (Mat.) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea-tip, considerate în raport cu aceasta. 3. Adj. (La pl.) Care este în număr mai mare și de mai multe feluri; numeros, felurit. 4. Adj. (La sg.) Care are o structură complexă, care prezintă aspecte diverse; multilateral. – Din fr. multiple, lat. multiplus.

multiplu [At: ASACHI, E I, 29/5 / Pl: ~li, ~le / E: fr multiple] 1 sm (Mat) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat. 2 sm (Mat) Produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg. 3 sm (Mat; îs) Cel mai mic (sau, rar, simplu) ~ comun Cel mai mic număr întreg care se poate împărți exact cu mai multe numere întregi date. 4 sm (Mat) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea-tip, considerate în raport cu aceasta. 5 a (Lpl) Care este în număr mai mare și de mai multe feluri Si: felurit, numeros, variat. 6 a (Îs) Stele ~e Stele duble. 7 a (Lsg) Care are o structură complexă, cu elemente, aspecte diverse, variate Si: multilateral.

MULTÍPLU 2, -Ă, multipli, -e, adj. Care este compus din mai multe unități, care este de mai multe feluri; numeros, felurit. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator. REBREANU, R. II 86.

MULTÍPLU, -Ă adj. 1. (Despre numere) Care cuprinde de mai multe ori un alt număr; în care se cuprinde de un număr exact de ori un alt număr. 2. Numeros, felurit. // s.m. 1. Număr întreg divizibil cu un alt număr întreg dat. 2. Fiecare unitate de măsură care este mai mare decât unitatea de măsură fundamentală a unui sistem metric, considerată în raport cu aceasta. [< fr. multiple, it. multiplo, cf. lat. multiplex].

MULTÍPLU, -Ă I. adj. 1. (despre numere) care cuprinde de mai multe ori un alt număr; în care se cuprinde de un număr exact de ori un alt număr. 2. numeros, felurit. II. s. m. 1. număr întreg divizibil cu un alt număr întreg dat. 2. fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea fundamentală a unui sistem de măsuri de greutăți. (< fr. multiple)

MULTÍPLU ~ă (~i, ~e) Care se compune din mai multe unități (sau elemente); care este de mai multe feluri. /<fr. multiple, lat. multiplus

multiplu a. care nu e simplu: chestiune multiplă. ║ m. număr ce conține pe altul de un număr oarecare de ori: 12 e multiplul lui 3.

*multíplu, -ă adj. (fr. multiple, it. múltiplo; lat. múltiplex [ca simplus, duplus și simplex, duplex]). Care nu e simplu: chestiune multiplă. S. m. Aritm. Care-l conține pe altu de un număr oare-care de orĭ: 20 e multiplu luĭ 5; în sistema metrică, măsură care conține de 10, 100, 1000 de orĭ unitatea, ca chilometru față de metru.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

multiplu1 (desp. -ti-plu) adj. m., pl. multipli; f. multiplă, pl. multiple

multiplu (-ti-plu) adj. m., s. m., art. multiplul, pl. multipli, art. multiplii; adj. f. multiplă, pl. multiple

multíplu s. m., adj. m. (sil. -plu), art. multíplul, pl. multípli, art. multíplii; f. sg. multíplă, pl. multíple

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MULTÍPLU adj. 1. v. divers. 2. v. numeros.

MULTIPLU adj. 1. divers, felurit, variat. (Aspecte ~.) 2. numeros. (Are funcții ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MULTÍPLU, -LĂ adj. (< fr. multiple, it. multiplo, cf. lat. multiplex): în sintagmele apoziție multiplă, atribut multiplu, complement multiplu, dependență multiplă, determinare multiplă, element predicativ suplimentar multiplu, forme multiple, nume predicativ multiplu, parte de propoziție multiplă, predicație multiplă, subiect multiplu și subordonare multiplă (v.).

Intrare: multiplu (adj.)
multiplu1 (adj.) adjectiv
  • silabație: mul-ti-plu info
adjectiv (A96)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • multiplu
  • multiplul
  • multiplu‑
  • multiplă
  • multipla
plural
  • multipli
  • multiplii
  • multiple
  • multiplele
genitiv-dativ singular
  • multiplu
  • multiplului
  • multiple
  • multiplei
plural
  • multipli
  • multiplilor
  • multiple
  • multiplelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

multiplu, multiplăadjectiv

  • 1. (la) plural Care este în număr mai mare și de mai multe feluri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator. REBREANU, R. II 86. DLRLC
    • 1.1. (Despre numere) Care cuprinde de mai multe ori un alt număr; în care se cuprinde de un număr exact de ori un alt număr. DN
  • 2. (la) singular Care are o structură complexă, care prezintă aspecte diverse. DEX '09 DEX '98
    sinonime: multilateral
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.