18 definiții pentru mucarer
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUCARER, mucareruri, s. n. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) 1. Firman de reînnoire a domniei sau de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană. 2. Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnii Țărilor Române, începând din sec. XVII, pentru a obține la fiecare trei ani reînnoirea domniei. – Din tc. mukarrer.
mucarer sn [At: NECULCE, L. 319 / V: (înv) ~el, ~et, ~aierea sf ~aiorea sf, mucare sf / Pl: ~uri / E: tc mukarrer] 1 Confirmare în scaun a domnilor români, care era dată de Poarta otomană și care se făcea în fiecare an sau o dată la trei ani cu o ceremonie specială. 2 Firman de reconfirmare a domniei dat de sultan. 3 (Pex) Caftan cu care era îmbrăcat domnul la ceremonia reconfirmării sale în tron. 4 Sumă plătită Porții otomane de către domnii Țărilor Române, începând de la sfârșitul sec. XVI, pentru a obține reînnoirea domniei Si: (înv) mucaremea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUCARER, mucareruri, s. n. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) 1. Firman de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană. 2. Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnii țărilor românești, începând din sec. XVII, pentru a obține la fiecare trei ani reînnoirea domniei. – Din tc. mukarrer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUCARER s. n. (Turcism învechit) Firman de confirmare a domnului de către Poarta otomană; p. ext. birul plătit Porții cu această ocazie; mucaremea. Mihai Racoviță...și Grigore Ghica la 1748 stricară multe din reforme și se hotărî ca boierii și mînăstirile să plătească ploconul, ajutorința, mucarerul, văcăritul și oieritul în toți anii. BĂLCESCU, O. I 17.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUCARER ~uri n. ist. 1) Ordin dat de Poarta Otomană prin care se confirmau domnitorii în scaun; firman de înscăunare. 2) Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnitori pentru a obține reînnoirea domniei. 3) Serbare la curtea domnească cu prilejul primirii firmanului. /<turc. mukarrer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mucarer n. firman de învoire a domniei (după al treilea an) și birul scos cu acea ocaziune. [Turc. MUKARRER, confirmat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mucarér și -él n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] mukarrer, confirmat, d. karar, stabilitate, și takrir, raport. V. carar și tacrir). Vechĭ. Confirmarea domniiĭ din partea sultanuluĭ la un an o dată (mucareru cel mic) saŭ la treĭ (mucareru cel mare), obiceĭ introdus de Mihail Racoviță. Firmanu acesteĭ confirmărĭ. Biru plătit de popor cu această ocaziune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mucaierea sf vz mucarer
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mucaiorea sf vz mucarer
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mucare2 sf vz mucarer
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mucarel sn vz mucarer
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mucaret sn vz mucarer
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mucarer (înv.) s. n., pl. mucareruri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mucarer s. n., pl. mucareruri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mucarer s. n., pl. mucareruri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MUCARER s. (IST.) (înv.) mucaremea. (Domnul a refuzat să plătească ~ Porții otomane.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUCARER s. (înv.) mucaremea. (Domnul a refuzat să plătească ~ Porții otomane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mucarer (mucareruri), s. n. – Confirmare anuală a domnitorului de către sultan și darul oferit de domn cu aceeași ocazie. – Var. mucarel. Tc. (arab.) mukarrer „confirmat” (Șeineanu, III, 82). Sec. XVIII, înv. Dubletul lui mucaremea, s. f. (cu același sens), din tc. mukareme „onoare”, sec. XVIII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mucarer, mucarerurisubstantiv neutru
- 1. Firman de reînnoire a domniei sau de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană. DEX '09 DLRLC
- 2. Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnii Țărilor Române, începând din secolul XVII, pentru a obține la fiecare trei ani reînnoirea domniei. DEX '09 DLRLCsinonime: mucaremea
- Mihai Racoviță... și Grigore Ghica la 1748 stricară multe din reforme și se hotărî ca boierii și mînăstirile să plătească ploconul, ajutorința, mucarerul, văcăritul și oieritul în toți anii. BĂLCESCU, O. I 17. DLRLC
-
- 3. Serbare la curtea domnească cu prilejul primirii firmanului. NODEX
etimologie:
- mukarrer DEX '98 DEX '09