opțiuni
  • info
11 definiții pentru meșteșugăresc

Explicative DEX

MEȘTEȘUGĂRESC, -EASCĂ, meșteșugărești, adj. Care aparține meșteșugarului sau ocupației lui, privitor la meșteșugar sau la ocupația lui. – Meșteșugar + suf. -esc.

MEȘTEȘUGĂRESC, -EASCĂ, meșteșugărești, adj. Care aparține meșteșugarului sau ocupației lui, privitor la meșteșugar sau la ocupația lui. – Meșteșugar + suf. -esc.

meșteșugăresc, ~ească a [At: LEG. EC. PL. 242 / Pl: ~ești / E: meșteșugar + -esc] 1-2 Care aparține (meșteșugarului sau) ocupației lui Si: (rar) meserieșesc (1-2), meșteșugal (1-2). 3-4 Referitor (la meșteșugar sau) la ocupația lui Si: (rar) meserieșesc (3-4), meșteșugal (1-2). 5 De meșteșugar Si: (rar) meserieșesc (5), meșteșugul (5). 6 (Rar) Care vădește măiestrie, artă, talent Si: meserieșesc (6), meșteșugal (6).

MEȘTEȘUGĂRESC, -EASCĂ, meșteșugărești, adj. Care se referă la meșteșugar și la ocupația lui; de meșteșugar. Producția meșteșugărească constituie un ajutor permanent al industriei de stat în producerea bunurilor de larg consum.

MEȘTEȘUGĂRESC ~ească (~ești) Care este caracteristic pentru meșteșugari; propriu meșteșugarilor. /meșteșugar + suf. ~esc

Ortografice DOOM

meșteșugăresc adj. m., f. meșteșugărească; pl. m. și f. meșteșugărești

meșteșugăresc adj. m., f. meșteșugărească; pl. m. și f. meșteșugărești

meșteșugăresc adj. m., f. meșteșugărească; pl. m. și f. meșteșugărești

Sinonime

MEȘTEȘUGĂRESC adj. (rar) meserieșesc, meșteresc. (Atelier ~.)

meșteșugăresc, -ească adj. <rar> meserieșesc, meșteresc, meșteșugal. Conduce un atelier meșteșugăresc, în care se produc covoare din lână.

MEȘTEȘUGĂRESC adj. (rar) meserieșesc, meșteresc. (Atelier ~.)

Tezaur

MEȘTEȘUGĂRESC, -EÁSCĂ adj. Care aparține meșteșugarului sau ocupației lui, privitor la meșteșugar sau la ocupația lui, de meșteșugar; (rar) meserieșesc. Cooperative de producție meșteșugărească. LEG. EC. PL. 242. Cooperativele meșteșugărești se formează prin unirea de bună voie a meseriașilor, în scopul de a produce cu muncă personală bunuri de larg consum. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 617, cf. nr. 2835. ◊ F i g. (Depreciativ, în opoziție cu c r e a t o r) Unele [romane] reușesc să impresioneze prin artificii meșteșugărești. CONTEMP. 1948, nr. 108, 4/5. O școală de creștere a actorului intelectual. . . format nu printr-o învățătură meșteșugărească, ci printr-o educație creatoare. ib. 11/3. ♦ (Rar) Care vădește măiestrie, artă, talent. Episoadele din care se construiește istorisirea sînt zugrăvite cu meșteșugărească migală. CONTEMP. 1 948, nr. 111, 5/3. - Pl.: meșteșugărești. – Meșteșugar + suf. -esc.

Intrare: meșteșugăresc
meșteșugăresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meșteșugăresc
  • meșteșugărescul
  • meșteșugărescu‑
  • meșteșugărească
  • meșteșugăreasca
plural
  • meșteșugărești
  • meșteșugăreștii
  • meșteșugărești
  • meșteșugăreștile
genitiv-dativ singular
  • meșteșugăresc
  • meșteșugărescului
  • meșteșugărești
  • meșteșugăreștii
plural
  • meșteșugărești
  • meșteșugăreștilor
  • meșteșugărești
  • meșteșugăreștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meșteșugăresc, meșteșugăreascăadjectiv

  • 1. Care aparține meșteșugarului sau ocupației lui, privitor la meșteșugar sau la ocupația lui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: meserieșesc meșteresc
    • format_quote Producția meșteșugărească constituie un ajutor permanent al industriei de stat în producerea bunurilor de larg consum. DLRLC
etimologie:
  • Meșteșugar + -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „meșteșugăresc” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1