opțiuni
  • info

10 definiții pentru mașter

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAȘTER, -Ă, mașteri, -e, s. f., adj. 1. S. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă; maștehă. 2. Adj. (Reg.; despre frați, surori) Vitreg. ♦ Fig. Aspru, crud, nemilos. – Et. nec.

MAȘTER, -Ă, mașteri, -e, s. f., adj. 1. S. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă; maștehă. 2. Adj. (Reg.; despre frați, surori) Vitreg. ♦ Fig. Aspru, crud, nemilos. – Et. nec.

mașter, ~ă [At: FL. D. (1680), 81r/18 / V: ~e sf / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1 smf (Îrg) Părinte vitreg. 2 a (Reg; d. frați, surori) Vitreg. 3 a (Fig) Nemilos.

MAȘTER, -Ă, mașteri, -e, adj. Care se poartă neomenos cu altul; aspru, rău, crud. V. vitreg. (Fig.) Și-ntr-o noapte-un vifor mașter ți-a smuls cumpăna fîntînii. GOGA, C. P. 37.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mașter (vitreg) (reg.) adj. m. (frate ~), pl. mașteri; f. mașteră (soră ~), pl. maștere

mașter (vitreg, crud) (reg.) adj. m., pl. mașteri; f. mașteră, pl. maștere

mașter adj. m., pl. mașteri; f. sg. mașteră, pl. maștere

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MAȘTER adj. v. vitreg.

mașter adj. v. VITREG.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAȘTER, -Ă s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Învechit și regional) Mamă vitregă sau tată vitreg. Deci maștera l-au luat pre cocon și l-au dus la casa sa. FL. D. (1680), 81r/18. Nevoindu-se maștera să le mănînce avearea părinților, îi pîrî la domnu că sînt creștini. MINEIUL (1 776), 186r2/14. Maștera e vinovată că crăimei ne-a-nchinat; Îngăduitorul vodă, însă, e mai vinovat. DAVILA, V. V. 34. Că-i de vină maicâ-ta, Maicâ-ta, Mașteră-ta; Eu am zis că te-oi lua, Ea mi-a spus că nu te-o da! JARNIK-BÎRSEANU, 257. 2. Adj. (Regional; despre frați, surori) Vitreg. Frați mașteri. ALR II/I MN 65, 2 625/157, cf. ib. 2 625/172, 192, 325, ib. II/I h 134. Surori maștere. ALR II/I h 134. ♦ F i g. Aspru, crud, nemilos. Și-ntr-o noapte-un vifor mașter ți-a smuls cumpăna fîntînii. GOGA, C. P. 37. – Pl.: mașteri, -e. – Și: (1) măștere s. f. ALR II/I MN 67, 2 623/575. – Etimologia necunoscută. Probabil contaminare în care primul element este maștehă.

MAȘTERE s. f. v. mașter.

Intrare: mașter
mașter adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașter
  • mașterul
  • mașteru‑
  • mașteră
  • maștera
plural
  • mașteri
  • mașterii
  • maștere
  • mașterele
genitiv-dativ singular
  • mașter
  • mașterului
  • maștere
  • mașterei
plural
  • mașteri
  • mașterilor
  • maștere
  • mașterelor
vocativ singular — —
plural — —
maștere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mașter, mașterăadjectiv

  • 1. regional Despre frați, surori: vitreg. DEX '09 DEX '98
    sinonime: vitreg
    • 1.1. figurat Aspru, crud, nemilos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aspru crud nemilos
      • format_quote Și-ntr-o noapte-un vifor mașter ți-a smuls cumpăna fîntînii. GOGA, C. P. 37. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.