7 definiții pentru mărunțit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRUNȚÍT s. n. Faptul de a mărunți.V. mărunți.

MĂRUNȚÍT s. n. Faptul de a mărunți.V. mărunți.

MĂRUNȚÍT s. n. (Rar, numai în expr.) Pe mărunțite = cu pași mici și deși. Budulea cel bătrîn șchiopăta sprinten și pe mărunțite. SLAVICI, N. I 165. – Formă gramaticală: (în expr.) mărunțite.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărunțít s. n. (pl. mărunțite în loc. pe ~)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂRUNȚIT s. mărunțire, tocare, tocat. (~ cepei.)

Intrare: mărunțit (s.n.)
mărunțit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărunțit
  • mărunțitul
  • mărunțitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mărunțit
  • mărunțitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărunțit (s.n.)

etimologie:

  • vezi mărunți
    surse: DEX '09 DEX '98