13 definiții pentru legătoare (obiect)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEGĂTOÁRE, legători, s. f. 1. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. Mai faceți pentru snopi legători. BENIUC, V. 75. Snopii sînt dezlegați din legători. PAMFILE, A. R. 203. 2. (Popular) Basma cu care se leagă femeile la cap. 3. (Învechit și popular) Cravată. Își ștergea de pe frunte broboanele de sudoare cît mărgăritarul acului înfipt în legătoarea de la gît. C. PETRESCU, A. R. 26. Sub bărbia cu îndoituri proaspăt rase și pudruite, țipa, de-ți amețea privirea, fiongul imens al unei legători roșii. HOGAȘ, M. N. 32. Alții au cămașă scrobită, guler călcat și legătoare de mătase la gît. SLAVICI, O. I 332. ♦ Fular.

LEGĂTOÁRE ~ f. 1) Obiect (fâșie de pânză, basma, bandă etc.) cu care se leagă ceva. 2) Mănunchi de paie, de fân sau de spice cu care se leagă snopii. /a lega + suf. ~toare

legătoare f. 1. basmà de legat capul; 2. cravată; 3. cei doi căpriori ai unei case țărănești.

legătoáre f., pl. orĭ. Cravată saŭ basma cu care te legĭ la gît. Sfoară, bată, funie saŭ lanț care servește la ținut ceva legat (de ex., cĭorapiĭ pe picĭor în loc de calțavete, un cîne ca să nu fugă ș. a.).

LEGĂTÓR, -OÁRE, (I) legători, -oare, s. m. și f., (II) legători, s. f. I. S. m. și f. Persoană specializată în legatul cărților. 2. Persoană care leagă snopii. II. S. f. Obiect cu care sau în care se leagă ceva. ♦ Spec. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. ♦ Spec. Basma. ♦ Spec. (Înv.) Cravată. ♦ Spec. (Înv.) Fular. – Lega + suf. -ător.

legător, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: lega1 + -tor] 1 smf Persoană specializată în legatul cărților. 2 smf Persoană care leagă snopi. 3-4 sf Obiect (cu care sau) în care se leagă ceva. 5 sf (Spc) Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii Si: legătură (79). 6 sf (Spc) Basma. 7 sf (Înv) Cravată. 8 (Spc; înv) Fular.

LEGĂTÓR, -OÁRE, legători, -oare, subst. I. S. m. și f. 1. Persoană specializată în legatul cărților. 2. Persoană care leagă snopii. II. S. f. Obiect cu care sau în care se leagă ceva. ♦ Spec. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. ♦ Spec. Basma. ♦ Spec. (Înv.) Cravată. ♦ Spec. (Înv.) Fular. – Lega + suf. -ător.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

legătoáre2 (obiect) s. f., g.-d. art. legătórii; pl. legătóri

legătoáre (obiect) s. f., g.-d. art. legătórii; pl. legătóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEGĂTOÁRE s. v. bandaj, cravată, fașă, pansament, tifon.

LEGĂTOARE s. legătură, (înv.) legămînt. (O ~ cam șubredă.)

legătoare s. v. BANDAJ. CRAVATĂ. FAȘĂ. PANSAMENT. TIFON.

Intrare: legătoare (obiect)
legătoare2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legătoare
  • legătoarea
plural
  • legători
  • legătorile
genitiv-dativ singular
  • legători
  • legătorii
plural
  • legători
  • legătorilor
vocativ singular
plural

legătoare (obiect)

  • 1. Obiect cu care sau în care se leagă ceva.
    surse: DEX '09
    • 1.1. prin specializare Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mai faceți pentru snopi legători. BENIUC, V. 75.
        surse: DLRLC
      • Snopii sînt dezlegați din legători. PAMFILE, A. R. 203.
        surse: DLRLC
    • 1.2. prin specializare Basma cu care se leagă femeile la cap.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: basma
    • exemple
      • Își ștergea de pe frunte broboanele de sudoare cît mărgăritarul acului înfipt în legătoarea de la gît. C. PETRESCU, A. R. 26.
        surse: DLRLC
      • Sub bărbia cu îndoituri proaspăt rase și pudruite, țipa, de-ți amețea privirea, fiongul imens al unei legători roșii. HOGAȘ, M. N. 32.
        surse: DLRLC
      • Alții au cămașă scrobită, guler călcat și legătoare de mătase la gît. SLAVICI, O. I 332.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Lega + sufix -ător.
    surse: DEX '09