14 definiții pentru fular fulard


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FULÁR, fulare, s. n. 1. Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură de lână, de mătase etc., care se poartă în jurul gâtului. 2. Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc. – Din fr. foulard.

FULÁR, fulare, s. n. 1. Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură de lână, de mătase etc., care se poartă în jurul gâtului. 2. Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc. – Din fr. foulard.

fular sn [At: CAMIL PETRESCU, P. V. 8 / Pl: ~e / E: fr foulard] 1 Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură de lână, de mătase etc., care se poartă în jurul gâtului. 2 Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc.

FULÁR, fulare, s. n. 1. Obiect de îmbrăcăminte constînd dintr-o fîșie dreptunghiulară (uneori pătrată sau triunghiulară) de lînă, mătase etc., care se poartă la gît. Își puse fularul cafeniu. CAMIL PETRESCU, P. V. 8. 2. Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc. La o altă masă mare erau vreo două familii cu fete frumoase, îmbrăcate... în jerseuri sau fulare colorate. CAMIL PETRESCU, P. 125.

FULÁR s.n. 1. Țesătură ușoară de mătase. 2. Fâșie (dreptunghiulară) de lână, de mătase etc. care se poartă în jurul gâtului. [Pl. -re, var. fulard s.n. / < fr. foulard].

FULÁR s. n. 1. țesătură ușoară de mătase. 2. fâșie de lână, mătase etc. care se poartă în jurul gâtului. (< fr. foulard)

FULÁR ~e n. 1) Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură, care se poartă în jurul gâtului (pentru a-l apăra de frig.) 2) Țesătură subțire și moale de mătase. /<fr. foulard

fular n. basma de mătase (= fr. foulard).

*fulárd și -ár n. (fr. foulard). Un fel de stofă ușoară de matasă p. batiste, cravate ș. a. Basma cu care te legĭ la gît. V. baĭder.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FULÁR s. (rar) șal. (Purta un ~ la gât.)

FULAR s. (rar) șal. (Purta un ~ la gît.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fulár (fuláre), s. n. – Fîșie de de material care se poartă în jurul gîtului. Fr. foulard.

Intrare: fular
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fular
  • fularul
  • fularu‑
plural
  • fulare
  • fularele
genitiv-dativ singular
  • fular
  • fularului
plural
  • fulare
  • fularelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fulard
  • fulardul
  • fulardu‑
plural
  • fularde
  • fulardele
genitiv-dativ singular
  • fulard
  • fulardului
plural
  • fularde
  • fulardelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fular fulard

  • 1. Fâșie dreptunghiulară dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură de lână, de mătase etc., care se poartă în jurul gâtului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: șal un exemplu
    exemple
    • Își puse fularul cafeniu. CAMIL PETRESCU, P. V. 8.
      surse: DLRLC
  • 2. Țesătură ușoară de mătase pentru rochii, cravate etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • La o altă masă mare erau vreo două familii cu fete frumoase, îmbrăcate... în jerseuri sau fulare colorate. CAMIL PETRESCU, P. 125.
      surse: DLRLC

etimologie: