11 definiții pentru lecuitor
din care- explicative (3)
- morfologice (3)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LECUITOR, -OARE, lecuitori, -oare, adj. Care vindecă; tămăduitor, vindecător. [Pr.: -cu-i-] – Lecui + suf. -tor.
LECUITOR, -OARE, lecuitori, -oare, adj. Care vindecă; tămăduitor, vindecător. [Pr.: -cu-i-] – Lecui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
lecuitor, ~oare [At: (a. 1633) GCR I, 84/29 / Pl: ~i, ~oare / E: lecui + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care vindecă cu ajutorul leacurilor (1). 3 a (Pex; d. leacuri) Care aduc alinare. 4 a (D. obiecte, substanțe) Care tratează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LECUITOR, -OARE, lecuitori, -oare, adj. (Învechit) Vindecător, tămăduitor. Buruieni lecuitoare. CONACHI, P. 298.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!lecuitor (desp. -cu-i-) adj. m., s. m., pl. lecuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. lecuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
lecuitor (-cu-i-) adj. m., pl. lecuitori; f. sg. și pl. lecuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lecuitor adj. m., pl. lecuitori; f. sg. și pl. lecuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LECUITOR adj. v. vindecător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LECUITOR adj. v. curativ.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lecuitor, -oare adj. 1 (despre medicamente, remedii, metode etc.) întremător, tămăduitor, vindecător, <înv.> isțelitor, vrăciuitor. Plantele medicinale conțin substanțe lecuitoare. Apele termale sunt lecuitoare în cazul unor boli. 2 (med., med. vet.; rar; despre medicamente, tratamente etc.) v. Curativ.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
LECUITOR adj. întremător, tămăduitor, vindecător, (înv.) vrăciuitor. (O cură ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lecuitor adj. v. CURATIV.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
lecuitor, lecuitoareadjectiv
- 1. Care vindecă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: curativ tămăduitor vindecător
- Buruieni lecuitoare. CONACHI, P. 298. DLRLC
-
etimologie:
- Lecui + -tor. DEX '98 DEX '09