12 definiții pentru leat (an, contingent)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEAT, (1, 2) leaturi, s. n., (3) s. m. 1. S. n. (Înv.) An. 2. S. n. (Pop.) Contingent. ◊ Expr. A fi leat cu cineva = a fi de aceeași vârstă cu cineva. 3. S. m. Denumire familiară (de adresare) dată unui soldat. – Din sl. lĕto.

LEAT, (1, 2) leaturi, s. n., (3) s. m. 1. S. n. (Înv.) An. 2. S. n. (Pop.) Contingent. ◊ Expr. A fi leat cu cineva = a fi de aceeași vârstă cu cineva. 3. S. m. Denumire familiară (de adresare) dată unui soldat. – Din sl. lĕto.

leat[1] sn [At: URECHE, L. 133 / V: let / Pl: ~uri (1, 2) și leți (3) / E: slv лѣто cf veleat] 1 (Înv; asr; liv) An. 2 (Înv; asr; liv) Dată. 3 (Fig) Vremuri. 4 (Fig) Timp. 5 (Fig) Vechime. 6 (Fig) Secol. 7 (Pop) Număr total al soldaților recrutați într-un anumit an Si: contingent. 8 (Pop; îe) A fi (de) (un) (același) ~ cu cineva A fi de aceeași vârstă cu cineva. 9 (Pex) Subunitate militară. 10 (Pan) Generație. 11 (Fam; îoc deșcă) Fiecare dintre soldații unui contingent nou. 12 (Pex) Soldat. 13 (Pex) Termen de adresare pentru un soldat Si: răcan, recrut. corectată

  1. În original, probabil incorect, accentuat leat, ceea ce ar indica pronunția în două silabe. — cata

LEAT2, leaturi, s. n. (Învechit și arhaizant) 1. An. În primăvara leatului opt sute douăzeci și unu, luna lui mărțișor. C. PETRESCU, A. R. 192. Pe o culme mai semeață a acelei coaste sta, pe la leatul 1508, cetățuia lui Dracea Armașul din Mănești. ODOBESCU, S. A. 83. 2. (Popular) Contingent. V-a luat leatul la oaste, nu? GALAN, Z. R. 31. După dînșii cot la cot Suiam orbiș, noi leatul tot. COȘBUC, P. II 41. ◊ Expr. A fi leat cu cineva = a fi de aceeași vîrstă, a fi de-o seamă.

LEAT ~uri n. 1) înv. Perioadă de timp care corespunde unei revoluții a Pământului în jurul Soarelui; an. 2) Contingent în armată. ◊ A fi ~ cu cineva a fi de aceeași vârstă cu cineva. [Monosilabic] /<sl. lĕato

leat n. 1. număr ce arată data anului: au cumpărat la leat 1812 o hirtă de loc AL.; 2. dată preciză: câte degete am la mâini ’s tot leaturi de păgâni POP.; 3. în graiul soldățesc: cel ce a intrat în armată odată cu altul, soldat din acelaș an (în opozițiune cu deșcă). [Slav. LĬETO, an].

leat (ea dift.) n., pl. urĭ (vsl. lĕto, etate, an, timp; rus. lĕto, vară. V. letopiseț, veleat). Vechĭ. Data unuĭ an: la leatu 1504. Azĭ. Fam. S. m., pl. lețĭ. Soldat intrat în oaste odată cu altu (contemporan, camarad): tu eștĭ leat cu mine; ĭa stăĭ, măĭ leat! Soldat prost: treceaŭ niște lețĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

leat2 (an, contingent) s. n., pl. leáturi

leat (an, contingent) s. n., pl. leáturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEAT s. v. an, contingent.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leát (leáturi), s. n.1. An, dată. – 2. Recrutare, contingent. – 3. Recrut, răcan. – 4. Soldat care aparține aceluiași contingent cu altul, camarad. Sl. lĕto (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 351; Cihac, II, 167). Din forma de „a data documentele” sl. vŭ lĕto „în anul”, provine veleat (var. înv. văleat), s. n. (dată; loc, termen; viață). – Comp. letopiseț, s. n. (cronică, anale), din sl. lĕtopisĭcĭ. Cf. îndelete.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi leat cu cineva expr. a fi de aceeași vârstă cu cineva.

Intrare: leat (an, contingent)
leat2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leat
  • leatul
  • leatu‑
plural
  • leaturi
  • leaturile
genitiv-dativ singular
  • leat
  • leatului
plural
  • leaturi
  • leaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

leat (an, contingent)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • În primăvara leatului opt sute douăzeci și unu, luna lui mărțișor. C. PETRESCU, A. R. 192.
      surse: DLRLC
    • Pe o culme mai semeață a acelei coaste sta, pe la leatul 1508, cetățuia lui Dracea Armașul din Mănești. ODOBESCU, S. A. 83.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • V-a luat leatul la oaste, nu? GALAN, Z. R. 31.
      surse: DLRLC
    • După dînșii cot la cot Suiam orbiș, noi leatul tot. COȘBUC, P. II 41.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A fi leat cu cineva = a fi de aceeași vârstă cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: