26 de definiții pentru lăscaie lățcaie lectcaie lescaie lețcaie lițcaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lăscaie1 sf [At: (a. 1768) IORGA, S. D. VII, 125 / V: (înv) lățc~, (nob) lectc~, (pop) les~, letc~, (îvp) lețc~, (pop) lițc~ / P: ~ca-ie / Pl: ~căi / E: ns cf ucr луцüкèé] 1 Monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în țările române în a doua jumătate a sec. XVIII. 2 (Pfm) Monedă cu valoare foarte mică. 3 (Îs) ~ frântă Monedă de cea mai mică valoare. 4 (Pfm; îlav) Fără ~ Lefter. 5 (Pfm; îe) A nu avea (nici o) ~ (frântă sau chioară) A nu avea bani. 6 (Pop; îe) A i se șterge ~ia (cuiva) A-și pierde rangul.

lăscaie2 sf [At: HIX, 43 / P: ~ca-ie / Pl: ~căi / E: nct] (Reg) 1 Oală de lut cu două toarte.

LĂSCÁIE, lăscăi, s. f. Monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în Țările Române în a doua jumătate a sec. XVIII; p. gener. monedă de valoare foarte mică. ◊ Expr. A nu avea (nicio) lăscaie (frântă sau chioară) = a nu avea absolut niciun ban. [Pr.: -ca-ie.Var.: lescáie, lețcáie, lițcáie s. f.] – Din ucr. ljackyj.

LĂSCÁIE, lăscăi, s. f. Monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în țările române în a doua jumătate a sec. XVIII; p. gener. monedă de valoare foarte mică. ◊ Expr. A nu avea (nici o) lăscaie (frântă sau chioară) = a nu avea absolut nici un ban. [Pr.: -ca-ie.Var.: lescáie, lețcáie, lițcáie s. f.] – Din ucr. ljackyj.

LĂSCÁIE, lăscăi, s. f. (Și în formele lescaie, lețcaie) Monedă veche de aramă, valorînd o jumătate de para; p. ext. monedă de valoare foarte mică. Ei trec în Dobrogea așa cum sînt: fără acte, fără lăscaie-n buzunar. GALAN, B. I 446. Lețcaia păstrată pentru cine știe ce greutate. CAMILAR, N. II 456. De la noi Și pînă la voi, Tot bani și lăscăi (Stelele). GOROVEI, C. 356. ◊ (Astăzi mai ales în expr.) A nu avea (nici o) lăscaie = a nu avea nici un ban. N-am lăscaie, nu mă bucur de vreun bine, de vreo slavă. MACEDONSKI, O. I 271. Lăscaie frîntă = ban de cea mai mică valoare; para chioară, v. para. Nu ți-a dat lescaie frîntă? Uite! Eu îți dau o pungă. HASDEU, R. V. 11. (Cu construcția inversată) Dă-mi o frîntă de lețcaie, Că foamea cumplit mă taie. ALECSANDRI, P. P. 137. – Variante: lescáie, lețcáie, lițcáie (ALECSANDRI, T. 941) s. f.

LĂSCÁIE ~ăi f. înv. 1) (în sec. XVIII) Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. 2) fig. Monedă de valoare neînsemnată. ◊ A nu face nici o ~ a fi lipsit de valoare. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. [G.-D. lăscăiei; Var. lețcaie] /<ucr. ljackyj.

LESCÁIE s. f. v. lăscaie.

LEȚCÁIE s. f. v. lăscaie.

LEȚCÁIE s. f. v. lăscaie.

LIȚCÁIE s. f. v. lăscaie.

lețcae f. od. moneda cea mai măruntă în valoare de 1/2 para. [Și lăscae; origină necunoscută].

lețcáĭe și (rar) li- f., pl. ăĭ (poate din vre-o formă slavă *létskaĭa, letică, lituană, adică „monetă letică”, orĭ d. pol. lacki, leșesc). Odinioară, cea maĭ mică monetă, în valoare de o treime de para (V. aspru 1). A nu avea nicĭ o lețcaĭe, a nu avea nicĭ un ban, nicĭ o para chĭoară. – În Munt. est: lescaĭe, în vest lăscaĭe (ChN. 2, 88). V. mangîr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăscáie/lețcáie (înv., pop.) s. f., art. lăscáia/lețcáia, g.-d. art. lăscắii/lețcắii; pl. lăscắi/lețcắi

lăscáie/lețcáie s. f., art. lăscáia/lețcáia, g.-d. art. lăscăii/lețcăii; pl. lăscăi/lețcăi


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lăscáie (lăscắi), s. f. – Para, aspru, monedă divizionară de cupru, valoare, înv., paritate. – Var. lescaie, lețcaie. Rut. ljackyj „polonez”, pol. lakci „polonez” (Tiktin; DAR). Se folosește puțin la pl., principalul său înțeles fiind acela de termen de comparație, pentru a indica un obiect fără valoare ca sp. pito, pizca.Lăscăiață, s. f. (Olt., Banat, oală cu două toarte) pare să se explice prin ideea de „oală fără valoare, hîrb” (Candrea).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fără o lescaie / lețcaie expr. lefter, complet lipsit de bani / de resurse materiale.

Intrare: lăscaie
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăscaie
  • lăscaia
plural
  • lăscăi
  • lăscăile
genitiv-dativ singular
  • lăscăi
  • lăscăii
plural
  • lăscăi
  • lăscăilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lescaie
  • lescaia
plural
  • lescăi
  • lescăile
genitiv-dativ singular
  • lescăi
  • lescăii
plural
  • lescăi
  • lescăilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lețcaie
  • lețcaia
plural
  • lețcăi
  • lețcăile
genitiv-dativ singular
  • lețcăi
  • lețcăii
plural
  • lețcăi
  • lețcăilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lițcaie
  • lițcaia
plural
  • lițcăi
  • lițcăile
genitiv-dativ singular
  • lițcăi
  • lițcăii
plural
  • lițcăi
  • lițcăilor
vocativ singular
plural
lățcaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lectcaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.