8 definiții pentru lâncezire lângezire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÂNCEZÍRE s. f. Acțiunea de a lâncezi; lâncezeală, moleșeală. ♦ Fig. Stagnare. – V. lâncezi.

LÂNCEZÍRE s. f. Acțiunea de a lâncezi; lâncezeală, moleșeală. ♦ Fig. Stagnare. – V. lâncezi.

lâncezire sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~ngezi~ / Pl: ~ri / E: lâncezi] (Înv) 1-3 Lâncezeală (1-3).

LÎNCEZÍRE s. f. Faptul de a lîncezi; moleșeală, stagnare. Linia economiei capitalismului înseamnă lîncezirea forțelor de producție. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2617.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lâncezíre s. f., g.-d. art. lâncezírii

lâncezíre s. f., g.-d. art. lâncezírii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LÂNCEZÍRE s. 1. v. lâncezeală. 2. v. stagnare.

LÎNCEZIRE s. lîncezeală, moleșeală, moleșire, toropeală, toropire, (franțuzism rar) torpoare, (Munt. și Olt.) tîromeală. (Stare de ~.)

Intrare: lâncezire
lâncezire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lâncezire
  • lâncezirea
plural
  • lânceziri
  • lâncezirile
genitiv-dativ singular
  • lânceziri
  • lâncezirii
plural
  • lânceziri
  • lâncezirilor
vocativ singular
plural
lângezire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lâncezire lângezire

etimologie:

  • vezi lâncezi
    surse: DEX '98 DEX '09